Rata anuală a inflației a scăzut mai puțin decât s-a anticipat, creșterea economică s-a bazat în special doar pe cererea internă, exporturile nu reușesc să țină pasul cu importurile, redresarea economică se face într-un ritm mai lent, construcțiile și producția industrială au intrat în zona negativă, iar creditul pentru sectorul privat a reînceput să crească. Acestea sunt principalele concluzii ale BNR legate de economia românească de azi.
Conform șefilor BNR, incertitudini și riscuri considerabile continuă să decurgă din evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, dependentă mai ales de aria de cuprindere și eficacitatea procesului de vaccinare.
Inflația scade mai încet decât s-a anticipat
Rata anuală a inflației a scăzut în luna martie 2021 ceva mai puțin decât s-a anticipat – la 3,05 la sută, de la 3,16 la sută în februarie -, în condițiile în care descreșterile de dinamică înregistrate de componentele LFO și produse din tutun, alături de cea a inflației de bază, au fost în bună măsură compensate, ca impact, de majorarea peste așteptări a variației prețului combustibililor, se arată într-o informare a Băncii Naționale a României.
Față de luna decembrie 2020, când a coborât la 2,06 la sută, rata anuală a inflației a crescut însă considerabil la finele trimestrului I 2021, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor pe fondul majorării cotației petrolului, doar parțial contrabalansate de influențele dezinflaționiste venite de pe segmentele LFO și produse din tutun, precum și din decelerarea inflației de bază.
Citește și: Leonardo Badea (BNR): Evoluția economiei și mixul de politici publice
Conform așteptărilor, rata anuală a inflației CORE2 (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) ajustat a continuat să descrească în trimestrul I 2021, coborând la 2,8 la sută în luna martie 2021, de la 3,3 la sută în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, cărora li s-au alăturat influențele modeste ale deficitului de cerere agregată și ale temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro. Dinamica acestei componente continuă însă să fie marcată de presiuni inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând, totodată, tendința ascendentă a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și influențe venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.
Rata medie anuală a inflației IPC în luna martie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6 la sută, în timp ce rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-a redus la 2,1 la sută, de la 2,3 la sută în luna decembrie 2020.
Creșterea, susținută de cererea internă
Redresarea activității economice s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de contribuția majoritară a variației stocurilor, un mic aport la impulsionarea absorbției interne a fost adus de consumul administrației publice. Influența pozitivă a formării brute de capital fix a scăzut însă față de trimestrul III, chiar dacă variația sa anuală s-a mărit ușor, pe fondul dinamizării puternice a construcțiilor noi, inclusiv cu aportul investițiilor publice și al programelor guvernamentale. În același timp, dinamica anuală negativă a consumului privat a crescut marginal, în condițiile reaccentuării contracției cumpărărilor populației – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei -, contrabalansată totuși în mare măsură, ca impact, de creșterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.
Exportul pierde tot mai mult în fața importului
În schimb, exportul net și-a mărit aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creșterii relativ mai pronunțate a importurilor de bunuri și servicii, ce a antrenat și o reamplificare a deficitului balanței comerciale în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. În aceste condiții, dar și ca urmare accentuării deteriorării balanței veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, în pofida creșterii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Redresare într-un ritm mai încetinit
Potrivit celor mai recenți indicatori cu frecvență ridicată, redresarea economiei a continuat în trimestrul I 2021, dar într-un ritm mult încetinit, și în contextul unor evoluții mixte în structura cererii agregate și la nivel sectorial. Astfel, comerțul cu amănuntul și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali în trimestrul I, iar vânzările auto-moto au revenit consistent în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală în intervalul ianuarie-februarie; totodată, serviciile prestate populației și-au cvasi-înjumătățit contracția în termeni anuali, în contextul relaxării, cel puțin temporare, a unor restricții vizând sectorul HoReCa.
Construcțiile și producția industrială îngrijorează
În același interval, s-au consemnat însă și reintrarea/readâncirea ușoară în teritoriul negativ a dinamicii anuale a construcțiilor și a celei a producției industriale, alături de scăderea variației pozitive a comenzilor noi în industria prelucrătoare, precum și prelungirea contracției în termeni anuali a investițiilor străine directe nete, deși, exclusiv pe seama creditelor intra-grup. În același timp, deficitul balanței comerciale și-a accelerat creșterea în termeni anuali, pe fondul reamplificării mai evidente a dinamicii anuale negative a exporturilor. La rândul său, deficitul de cont curent și-a accentuat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării consistente a balanței veniturilor primare, dar mai ales a celei a veniturilor secundare.
Evoluții pe piața financiară
Pe piața financiară, cotațiile relevante ale segmentului monetar interbancar și-au corectat în bună măsură în luna aprilie creșterea înregistrată la mijlocul trimestrului precedent. Randamentele titlurilor de stat au cunoscut, de asemenea, ajustări descendente semnificative în aprilie, rămânând totuși vizibil deasupra valorilor foarte scăzute din perspectivă istorică atinse anterior amplificării volatilității pe piața financiară internațională. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească în intervalul februarie – martie 2021, ori s au consolidat la valorile joase atinse anterior. Totodată, după ajustarea ascendentă din luna martie, cursul de schimb leu/euro a mai crescut lent în prima parte a lunii aprilie, pentru ca apoi să tindă să se stabilizeze pe noul palier (inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor).
Creditul pentru zona privată și-a reluat ascensiunea
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reluat ascensiunea în luna februarie 2021, iar în martie a crescut la 6,6 la sută – în condițiile majorării la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă națională -, media sa trimestrială mărindu-se astfel la 5,7 la sută, de la 4,7 la sută în trimestrul IV 2020. Componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea, urcând în martie pe palierul de două cifre, respectiv la 11,3 la sută, de la 8,8 la sută în ianuarie 2021, în contextul redresării activității economice și al trendului descendent al ratelor dobânzilor, precum și pe fondul programelor guvernamentale, al căror aport la fluxul consistent de credite din ultimele două luni a fost însă marginal. Ponderea creditului în lei în total s-a mărit astfel în martie la 70,1 la sută (recordul perioadei post-ianuarie 1996).
Scenariu privind evoluția inflației
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2021, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Actualul scenariu evidențiază o traiectorie relativ mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflației pe parcursul următorilor doi ani, în condițiile în care aceasta este din nou revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt și în mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului țintei în semestrul II 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei, incluzând creșterea accentuată a cotațiilor unor mărfuri de natură să accelereze inflația pe plan mondial. În debutul anului viitor, rata anuală a inflației este însă anticipată să revină, dar să și rămână ulterior în jumătatea superioară a intervalului, deasupra valorilor anticipate în martie 2021, pe fondul creșterii probabil mai alerte a deviației pozitive a PIB după redeschiderea ei în trimestrul III 2021, în contextul unei creșteri economice relativ mai dinamice, impulsionată inclusiv de atragerea de fonduri europene aferente programului Next Generation EU.
Incetitudini și riscuri
Incertitudini și riscuri considerabile la adresa noii perspective continuă să decurgă însă din evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, dependentă mai ales de aria de cuprindere și eficacitatea procesului de vaccinare. Surse majore de incertitudini și riscuri în dublu sens rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, precum și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, având în vedere inclusiv procedurile aflate deocamdată în derulare vizând Programul de convergență 2021-2024 și Planul național de redresare și reziliență. Incertitudini sunt asociate și condițiilor de pe piața muncii, date fiind recentele evoluții pozitive în sfera locurilor noi de muncă și a intențiilor de angajare, dar și perspectiva apropiată a măsurilor de sprijin guvernamental. Relevante continuă să fie și tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime.
Deciziile BNR
În ședința de astăzi, 12 mai 2021, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei staționare de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într o manieră de natură să susțină redresarea activității economice în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.
