„Inflaţia a revenit în intervalul-ţintă în primul trimestru din anul 2010. Ne-a luat mai mult de trei ani să aducem inflaţia acolo unde trebuie. Dacă am exclude preţul la ţigări am avea o inflaţie comparabilă cu cea din zona euro. Avem dezinflaţie evidentă şi la preţurile bunurilor de consum. Preţurile de producţie în agricultură au scăzut semnificativ în 2009″, spune Isărescu.
„Inflaţia de bază, exclude preţurile administrate şi volatile, a coborât spre 1%. Rata inflaţiei în 2011 poate fi oriunde în intervalul 1-5%”, consideră guvernatorul.
Despre piaţa muncii, Isărescu spune că „recesiunea şi-a arătat efectele de corecţie. Odată cu reducerea numărului de angajaţi s-au temperat creşterile salariale. Presiunile inflaţioniste de pe piaţa muncii s-au aplanat sensibil”.
Isărescu: Avem o prognoză relativ pozitivă în privinţa evoluţiei preţurilor
„Va urma o stagnare a dezinflaţii, datorită efectului de bază. Nu credem că vom performa mai bine. Prognoza este să rămânem la 4,2% până la sfărşitul verii. Din toamnă, perspectivele vor fi mai bune. Până în primăvara anului viitor, vedem o dezinflaţie accentuată. Vedem creşteri de preţuri de 3.5% în următoarele 12 luni, apoi de 3%”, a declarat Isărescu.
Cât timp cursul oscilează într-o marjă de 5%, este stabil
„Ştim că vom avea o deviaţie negativă a PIB, până când creşterea economică nu va reveni la 3-4%. Cursul leului faţă de dolar, pe care noi nu-l urmărim, va influenţa mai mult inflaţia internă”, este de părere guvernatorul BNR, care a adăugat că „la preţurile administrate, am avut surprize de fiecare dată. Există un risc de abatere, în sus. Orizontul de reducere a ratei dobînzii s-a micşorat, şi, de asemenea, şi marja noastră de manevră. Un curs de schimb într-o marjă de 5% îl considerăm stabil.”
Atingerea ţintei de deficit tăind investiţiile este varianta cea mai proastă
Întrebat despre creşterea taxelor, Isărescu a afirmat că nu a discutat cu reprezentanţii FMI despre acest subiect: „Eu ştiu că acum se negociază pe acest punct. Cam din 2007, Romania tinde să aibă pe partea de cheltuieli bugetare 40% din PIB, iar pe partea de venituri, cam de 30-31 din PIB. Aşa nu putem continua. Corecţia sectorului guvernamental nu s-a întâmplat. Cheltuielile bugetare de peste 40% înseamnă un stat social şi cu intervenţii. Dacă vrei să ai un asemenea stat, îţi trebuie venituri de peste 40%. Deficitul bugetar este mare. Scădeti din 40, cheltuielile, circa 30 cât sunt veniturile. Dacă îţi atingi o tintă de deficit cu arierate ale statului este o soluţie proastă. La fel şi dacă se taie din investiţii.”
Întrebat de jurnalişti dacă România îşi mai doreşte să intre în zona euro, în condiţiile crizei pe care o traversează Grecia, Mugur Isărescu a declarat că „nu este vorba de a ne dori, este vorba de a putea”.
„Situaţia economică este controlabilă, dar suntem la un punct de cotitură. Trebuie să luăm o decizie. Sunt îngrijorat de calitatea dezbaterii publică: vrem un stat social cu venituri mici, iar aşa ceva nu există nicăieri în lume”, a spus Isărescu.
Isărescu: Nu cred într-un guvern de tehnocraţi
„Nu cred într-un guvern de tehnocraţi. Deciziile trebuie asumate politic de către oamenii care au mers în faţa românilor şi au câştigat voturile”, a răspuns Isărescu, întrebat dacă ar fi oportună instalarea unui guvern de tehnocraţi în această situaţie de criză.
M. Isărescu: S-au făcut ajustări doar în sectorul privat, cel public a rămas în urmă
