“Oamenii de afaceri au păreri diferite în privinţa cursului leu/euro. Unii doresc un leu slăbit pentru a stimula exporturile, alţii vor ca moneda naţională să se aprecieze, pentru că au de efectuat plăţi în euro. De asemenea, am întâlnit cazuri în care un mare retailer de mobilă din România îşi vinde în prezent produsele la un curs de 5,1 lei/euro, în virtutea că populaţia tot cumpără mărfurile companiei”, arată un oficial al BNR.
Acesta spune că România va adopta euro în 2015, deşi în prezent nu sunt îndeplinite toate condiţiile din Tratatul de la Maastricht, iar criteriile de convergenţă vor fi atinse treptat. Oficialul băncii centrale afirmă că Uniunea Europeană va fi de acord cu adoptarea euro de către ţări ca România sau Polonia, cu o populaţie totală de 60 milioane de locuitori, pentru că dimensiunea pieţelor este mare şi ar putea ajuta ţările vestice să iasă din criză. “În 2012 şi în 2013, casieria Băncii Centrale Europene va aduce în ţară 300 de trailere pline cu bancnote şi monede cu însemnele României. Până în 2015 trebuie să ne folosim de rezerva internaţională pentru a stabiliza economia, pentru că, atunci când vom adopta euro, valuta României va ajunge în rezerva externă”, a explicat aceeaşi sursă.
Reprezentantul BNR spune că banca centrală a fost pregătită să intervină în cazul în care una dintre băncile locale, indiferent de mărimea acesteia, ar fi dat faliment, pentru că astfel ar fi fost afectată imaginea întregului sistem.
“Comportamentul băncilor a fost haotic în anii trecuţi. De exemplu, o bancă din România a trimis anul trecut, cu o lună înainte ca Lehman Brothers să intre în faliment, 15.000 de scrisori clienţilor, prin care îi îndemna să ia un credit doar cu buletinul. După falimentul băncii americane, banca a retrimis 40.000 de scrisori clienţilor, prin care îi anunţa pe aceştia că li s-a majorat dobânda”, a completat oficialul.
Acesta oferă trei motive pentru apariţia recesiunii în România, printre care faptul că “bancherii s-au comportat imatur şi au trecut de la o creditare agresivă la extrema cealaltă”, “capacitatea extrem de redusă a administraţiei de atragere a fondurilor europene”, dar şi “scăderea rapidă a sectoarelor de construcţii şi auto”.
Reprezentantul băncii centrale spune că băncile încearcă să acopere pierderile cauzate de creditele neperformante, prin majorarea comisioanelor sau prin creşterea marjelor de dobândă. “Toate băncile fac restructurări de credite în această perioadă, însă, dacă restructurarea nu se realizează cu atenţie, atunci instituţiile de credit pot avea probleme. Nu sunt de acord cu măsura politicienilor, care cer un moratoriu la plată de 12 luni pentru cei care nu-şi mai pot plăti ratele la bancă. O asemenea lege i-ar putea determina pe cei care nu au restanţe să nu-şi mai plătească creditele contractate”, a declarat aceeaşi sursă. Oficialul BNR afirmă că, în viitor, băncile locale nu vor mai putea să finanţeze deficitul bugetar, întrucât acestea au ajuns la o limită a expunerilor pe titluri de stat. “BRD, una dintre băncile care au participat la multe licitaţii organizate de Finanţe, mai poate cumpăra foarte puţine titluri de stat. La ultima emisiune de titluri de stat în euro, băncile au fost deştepte, pentru că nu aveau alternative de investire a celor 1,4 miliarde de euro”, a adăugat reprezentantul băncii centrale.
Acesta spune că, în cazul în care statul va majora cota unică, atunci economia va intra în zona gri şi, dacă va fi preferat impozitul progresiv, majoritatea salariaţilor vor fi plătiţi “la negru”. “Nu cred că România este în criză, este în recesiune. Nu este criză, pentru că inflaţia s-a diminuat, cursul se menţine la un nivel stabil, iar rata şomajului nu este alarmantă. Nu putem să ieşim din recesiune cu măsuri de stimulare de tip american, nu putem să copiem ce este în vestul Europei, pentru că România trebuie să reducă deficitul. Cel mai bun program anticriză este acordul stabilit cu FMI”, a precizat oficialul băncii centrale.
BNR a contribuit în octombrie cu 992 milioane de lei la bugetul statului, ceea ce reprezintă 8% din încasările din impozitul pe profit. “Profitul băncii centrale a fost realizat prin operaţiuni pe piaţa valutară, nu din administrarea rezervei valutare. Până să cumpărăm cele şase miliarde de euro de la Finanţe, aveam un curs mediu de 3,4 lei/euro. În prezent, acesta se apropie de patru lei pentru un euro. Banca Naţională va rămâne în continuare pe poziţia de creditor net pentru sistemul bancar”, a explicat aceeaşi sursă din BNR. Astfel, prin intervenţiile pe piaţa valutară, prin care BNR vinde euro şi cumpără lei, banca centrală câştigă din diferenţa de curs dintre perioada 2005-2008 şi 2009.
