Comparativ cu luna decembrie 2008, când nivelul restanţelor era de 2,8 miliarde de lei, soldul întârzierilor la plată a crescut de peste două ori. La finele lunii trecute, soldul creditelor în lei era de 79,9 miliarde de lei, iar restanţele totalizau 3,47 miliarde de lei, nivel în creştere cu 6,4% faţă de iunie şi cu peste 91% faţă de decembrie 2008.
Soldul creditelor în valută a urcat de la 118 miliarde de lei, la finele lunii iunie, la 118,87 miliarde de lei, dar restanţele pe acest segment au marcat un plus de aproape 200 milioane de lei, de la 2,24 miliarde de lei la 2,44 miliarde de lei. Expunerea neajustată a băncilor din credite acordate clienţilor totaliza, la finele lunii iunie, 190,3 miliarde de lei, în timp ce valoarea ajustată se ridica la 54,8 miliarde de lei. Provizioanele constituite de bănci totalizau, la aceeaşi dată, 11,3 miliarde de lei.
Restanţele la plată deţineau 2,96% din soldul total al împrumuturilor acordate de către bănci, în creştere cu 0,2 puncte procentuale, faţă de finele lunii iunie. Potrivit datelor centralizate de Biroul de Credit, la sfârşitul lunii iunie, peste 600.000 de clienţi persoane fizice înregistrau întârzieri la plată mai mari de 30 de zile. Valoarea totală a restanţelor populaţiei, aferente creditelor mai mici de 20.000 de lei se ridica, la aceeaşi dată, la 1,8 miliarde de lei.
Un studiu recent al Deutsche Bank avertiza asupra faptului că rata creditelor neperformante ar putea urca în România şi în Bulgaria, până la mijlocul anului viitor, la 15-20%. "Este perfect posibil să se ajungă la un asemenea nivel. Eu cred că, întârzierile la plată care au depăşit 30 de zile, reprezintă deja în jur de 18%. În plus, cred că toate companiile financiare şi nonfinanciare cu expunere în Europa Centrală şi de Est nu şi-au stabilit strategii pentru afacerile lor din această zonă, ceea ce face complet impredictibilă ieşirea din criză pentru regiune", a declarat analistul Ilie Şerbănescu.
Pe de altă parte însă, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, spune că, începând cu luna august se vor vedea primele semnale de creştere pe soldul creditelor, iar această evoluţie va fi susţinută de programul "Prima Casă". "Soldul creditelor va creşte lună de lună, până în primul trimestru al anului viitor, datorită programului “Prima Casă”. Acest program are o valoare totală de un miliard de euro, ceea ce reprezintă cam 20% din soldul creditelor imobiliare şi ipotecare. În ceea ce priveşte neperformantele, avansul acestora va fi susţinut în continuare de creşterea şomajului şi de reducerea veniturilor", a explicat Anghel.
Ce se întâmplă în jurul României. Viceguvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Júlia Király, a declarat, într-un interviu recent acordat Reuters, că se aşteaptă la o creştere a creditelor neperformante, în prima parte a anului viitor, până la 13-15%, de la un nivel de 4% înregistrat în prezent. Király a precizat că băncile din Ungaria sunt pregătite pentru a face faţă creşterilor de credite neperformante. Comentariile viceguvernatorului maghiar au venit la o zi după ce Standard&Poor’s avertiza într-un raport că sectorul bancar din Ungaria este vulnerabil, din cauza previziunilor sumbre cu privire la economia ţării, creşterea costurilor de finanţare şi de scăderea capacităţii de refinanţare de la băncile-mamă.
În Bulgaria, creditele neperformante reprezentau, la sfârşitul lunii iulie 5,9% din totalul împrumuturilor, potrivit ultimelor statistici ale băncii centrale. Ultimele teste de stres realizate de Banca Naţională a Bulgariei au relevat că dacă previziunile Fondului Monetar Internaţional (FMI) vor deveni realitate, adică produsul intern brut (PIB) va scădea cu 7%, creditele neperformante ar putea urca la 16,5% din totalul împrumuturilor, dar sistemul bancar îşi va păstra stabilitatea. În luna iulie, creditele neperformante din portofoliul băncilor din Bulgaria au urcat cu 100 milioane de euro, până la 1,3 miliarde de euro.
