Ministrul Anca Boagiu a prezentat, în circa o oră, stadiul programelor de infrastructură derulate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în comparaţie cu realizările guvernării precedente. Discursul său a fost însoţit de o prezentare cu slide-uri cu grafice şi statistici şi imagini video, luate din avion, cu lucrările de autostrăzi în execuţie. „Ca să nu se agite nimeni ulterior, filmuleţele sunt făcute de Aeroclubul Român, în timpul zborurilor de antrenament”, a preîntâmpinat Boagiu eventualele întrebări legate de costul filmărilor.
„Dacă ar fi să facem un total, 313 kilometri existenţi în România şi cu 638 care sunt în execuţie practic astăzi, fără ce înseamnă contractele care urmează să fie pregătite în parteneriat public-privat, putem spune că în 2013 în România va avea o reţea de mai bine de 900 de kilometri de autostradă”, a spus Anca Boagiu. Pe lângă tronsoanele de autostradă aflate în execuţie, ministrul a arătat că proiectele aflate în stadii incipiente, prin parteneriat public-privat, pe distanţele Comarnic-Braşov-Făgăraş, Sibiu-Piteşti şi pe centura de sud a Bucureştiului vor fi finalizate până în 2016.
Ministrul a arătat că ritmul de construcţie al autostrăzilor în România dă speranţe cu unele termene de finalizare vor fi chiar devansate. „Pentru cei care vor să socotească, o pot face, dar îi invit politicos să execute şi ei autostrăzi în termene de 18 luni, de la proiectare până la execuţie, termenul în care sunt executate astăzi tronsoanele de autostrăzi. Nu sunt doar vorbe goale, sper că vorbesc imaginile (…) Se va lucra şi pe perioada de iarnă şi astfel, cine ştie, vom avea surprize şi termenele vor fi devansate, cum s-a mai văzut şi la alte lucrări de infrastructură”, a estimat Boagiu.
Ministrul a susţinut că investiţiile în infrastructură vor ajunge la un cuantum de 16,7 miliarde de euro până în 2016. „Doar proiectele de autostrăzi creează 18.500 de locuri de muncă, iar un loc de muncă creat antrenează sau menţine alte cinci locuri de muncă, adică 95.000 de oameni. Noi ca şi guvern, vom investi permanent în modernizarea infrastructurii din România, iar proiectele în derulare însumează 16,7 miliarde de euro, bani care se duc în infrastructura românească, bani care creează locuri de muncă şi sunt bani care trebuie să fie cheltuiţi până în 2016”, le-a spus ministrul deputaţilor.
De asemenea, Boagiu a respins acuzaţiile opoziţiei referitoare la gradul redus de absorbţie al fondurilor europene. „Pentru a spune adevărul, alocarea pentru lucrări de infrastructură din fondurile de coeziune şi dezvoltare regională este de 2,5 miliarde de euro. Contractate astăzi sunt 1,9 miliarde de euro la care se mai adaugă cele 600.000.000 economii pe care urmează să le lansăm ca lucrări suplimentare. Plătiţi efectiv sunt 440.000.000 euro. Mai mult, pentru a spulbera afirmaţii făcute cu inconştienţă, pentru că nu le auzim doar noi, cei din această sală, România are semnate contracte de finanţare cu UE de 1,49 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că aceste contracte sunt recunoscute, procesul de evaluare şi licitaţie a fost recunoscut, altfel nu ar fi fost semnate”, a argumentat ministrul Transporturilor.
De altfel, Boagiu a făcut şi o evaluare a guvernării anterioare din perspectiva infrastructurii. Pe lângă criticile aduse modului în care s-a încheiat contractul Bechtel, ministrul a imputat guvernului PNL faptul că nu a reuşit să acrediteze autoritatea de management pe Programul Operaţional Transporturi astfel încât abosrbţia fondurilor europene a fost mult timp blocată. De asemenea, s-ar fi aprobat proiecte inutile, precum drumuri expres care dublau practic coridorul IV paneuropean. „Un alt lucru grav care s-a întâmplat a fost lăsarea de izbelişte a proiectelor finanţate prin ISPA. În 2010, am fost nevoită să merg la Comisia Europeană să negociez extensii la aceste proiecte pentru ca România să nu plătească corecţia financiară care se ridica la un miliard de euro”, a menţionat Boagiu.
„Cât unii politicieni vor face mai puţin responsabil declaraţii publice care sunt preluate foarte repede în plan internaţional ca fiind realităţi, cu repercusiuni asupra a ceea ce România face, România va pierde. Câtă vreme vom uita constant că noi, cei din această sală, suntem primii care suntem obligaţi să apere interesul şi imaginea ţării, România va pierde”, a conchis ministrul.
La o parte a dezbaterilor din Camera Deputaţilor a asistat şi prim-ministrul Emil Boc.
