Boc cere miniştrilor să îi demită „fără somaţie” pe şefii din subordine care nu combat evaziunea

demiteri, Emil Boc, evaziune fiscala, Guvern, ministri

Solicitarea a fost formulată în reuniunea de sâmbătă, de la Guvern, a comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale, din care fac parte reprezentanţi ai ministerelor Finanţelor, Internelor, Justiţiei, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Parchetului General.

La începutul şedinţei, în faţa jurnaliştilor, premierul a susţinut un scurt discurs în care a arătat că orice leu în plus colectat din combaterea evaziunii fiscale este utilizat pentru investiţii, salarii şi pensii şi că nu este normal să reduci salarii şi pensii, dar să nu intervii împotriva evaziunii.

„Nu poţi cere oamenilor reduceri de salarii şi pensii şi să accepţi în continuare evaziunea. Evazioniştii nu plătesc pensii şi dacă autorităţile nu îşi fac datoria, înseamnă că statul este pus în pericol. Vă cer să–i schimbaţi fără somaţie pe cei care nu aplică programul Guvernului împotriva evaziunii fiscale, nu avem timp să mângâiem pe creştet. Cine nu aplică programul Guvernului pleacă”, a spus Boc miniştrilor, în faţa presei.

El a cerut ca proiectul legislativ al Guvernului de combatere a evaziunii fiscale să fie definitivat până miercuri şi să fie urmat de măsuri organizatorice ferme de aplicare.

Proiectul va fi discutat în şedinţa de miercuri a Executivului, în primă lectură.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat anterior că va avea, miercuri, o discuţie cu membrii Guvernului.

Guvernul a elaborat deja un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru combaterea evaziunii fiscale, convenit în scrisoarea de intenţie cu FMI.

Documentul, obţinut şi prezentat vineri de MEDIAFAX, relevă că Guvernul va suspenda la 1 septembrie valabilitatea autorizaţiilor deţinute de antrepozitarii fiscali de produse accizabile şi îi va obliga pe aceştia să obţină un nou aviz, dar condiţionat de lipsa datoriilor bugetare şi plata unei garanţii, noua autorizaţie urmând să fie acordată pentru maxim un an

În acelaşi timp, instituţiile de credit vor fi obligate să furnizeze Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală date privind rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise şi să informeze dacă un debitor are sau nu închiriate casete de valori, informaţii care vor fi utilizate de ANAF pentru recuperarea datoriilor.

Guvernul a promis FMI că va acorda ANAF atribuţii sporite în combaterea evaziunii prin drept de acces la evidenţele bancare, că se va concentra şi asupra persoanelor fizice cu mari venituri şi va introduce condiţii stricte de autorizare a firmelor care lucrează cu bunuri în regim suspensiv de accize

În scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI şi prezentată luni de MEDIAFAX, Guvernul arată că sunt necesare eforturi de administrare fiscală sporite pentru a combate scăderea veniturilor colectate pe parcursul recesiunii şi că, în prima etapă, acţiunile vor fi concentrate pe frauda în materie de TVA, printr-o mai bună gestionare a arieratelor fiscale în creştere şi prin întărirea controlului la marii contribuabili.

În a doua etapă, autorităţile se vor „concentra” asupra contribuabililor-persoane fizice cu mari venituri şi vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehniciile existente în vederea identificării veniturilor nedeclarate.

O misiune FMI s-a aflat în ultimele două săptămâni la Bucureşti pentru cea de-a patra evaluare a derulării programului economic care condiţionează împrumuturile. În urma acestei revizuiri Consiliul Director al FMI va decide în a doua parte a lunii iunie dacă se va elibera cea de-a cincea tranşă din acord, în sumă de aproape 900 milioane euro.

Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, a declarat că board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea tranşe a acordului cu România la finele lunii iunie, dacă Guvernul va lua până atunci măsurile la care s-a angajat, în caz contrar data urmând să fie amânată cu câteva săptămâni.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.