După ce au anunţat că vor devansa cheltuielile din trimestrul al patrulea în trimestrul trei, autorităţile vor să cheltuiască şi mai mult pentru infrastructură, chiar cu preţul adâncirii deficitului bugetar.
„Eu cred că trebuie să avem mai mult curaj în abordarea deficitului pe infrastructură. (…) Cred că de aceea trebuie să avem curaj să discutăm şi cu CE şi cu FMI că deficitul bugetar pe infrastructură nu este un deficit care să agraveze situaţia României”, a declarat Boc duminică, după ce a vizitat şantierul Autostrăzii Transilvania.
Premierul a argumentat că banii cheltuiţi pentru infrastructură se întorc înzecit în economia românească, inclusiv prin crearea de locuri de muncă.
„De aceea voi avea la nivelul Guvernului, voi cere şi ministrului Finanţelor, o abordare mult mai directă şi mult mai pragmatică cu ceea ce înseamnă autorităţile europene şi FMI, pentru ca pe infrastructură şi pe ceea ce înseamnă lucrări care aduc locuri de muncă şi modernizează ţara să avem o flexibilitate mai mare cu cheltuielile, rămânând fermi că nu vom lua bani de la infrastructură pentru bonusuri, mobilier şi plasme”, a declarat şeful Executivului.
Boc a mai spus că, în opinia sa, „este o crimă” ca banii destinaţi infrastructurii să nu poată fi utilizaţi în timpul verii – perioada din an propice construcţiilor.
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat într-un interviu acordat Reuters, publicat sâmbătă, că deficitul bugetar ar putea depăşi în acest an nivelul convenit cu FMI, mai ales în cazul în care situaţia economică se înrăutăţeşte, însă nicio decizie nu va fi luată înainte de a consulta oficialii Fondului Monetar.
„În mod realist, (deficitul bugetar n.r.) va fi probabil un pic mai mare”, a spus Geoană. El a precizat că, până la acest moment, cifrele privind deficitul bugetar, convenite cu FMI şi CE, sunt „în grafic”, dar că va fi nevoie de o „recalibrare” dacă situaţia economică se înrăutăţeşte. Geoană nu a dat detalii în legătură cu o eventuală nouă ţintă de deficit bugetar.
Reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, nu a dorit să se pronunţe dacă Fondul va accepta majorarea ţintei de deficit bugetar convenită cu autorităţile române, precizând că toate discuţiile pe acest subiect înainte de evaluarea FMI din luna august sunt „simple speculaţii”.
În cazul Ungariei, FMI a acceptat în luna mai o majorare a deficitului bugetar din acest an de la 2,9% la 3,9% din PIB, ca urmare a înrăutăţirii situaţiei economiei ungare, estimată să se comprime cu 6,7% în 2009.
Lybek a subliniat, însă, că România are deja o ţintă foarte ridicată de deficit, de 4,6% din produsul intern brut (PIB). „România şi Ungaria sunt două ţări diferite ce se confruntă cu provocări diferite. Totuşi, vă rog să ţineţi cont că deficitul bugetar al României este deja la nivelul de 4,6% din PIB”, a mai spus Lybek.
Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, în cadrul acordului de finanţare în valoare totală de 20 miliarde euro (din care 13 miliarde euro de la FMI), să se încadreze în anumite ţinte de deficit bugetar în fiecare trimestru, astfel încât, la finalul lunii decembrie, acesta să nu depăşească 24,36 miliarde lei (adică 4,58% din PIB, estimat la 531,3 miliarde lei pentru 2009).
Pentru finalul trimestrului II a fost stabilită o ţintă de 14,51 miliarde lei (2,73% din PIB), iar pentru trimestru III, de 18,61 miliarde lei (3,5% din PIB).
În 1 iulie, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, declara că, potrivit primelor evaluări, deficitul bugetar a ajuns după primele şase luni din acest an la 2,7% din PIB, uşor sub ţinta trimestrială convenită cu FMI.
O delegaţie a Fondului va sosi la Bucureşti peste circa o lună pentru evaluarea trimestrială, în urma căreia FMI va decide dacă va debloca a doua tranşă din împrumutul pentru România.
