Premierul a spus că înăsprirea drastică a sancţiunilor pentru munca la negru era imperios necesară în condiţiile în care s-au luat măsuri, prin noul Cod al Muncii, de flexibilizare considerabilă a pieţei forţei de muncă. Astfel, amenzile se triplează în cele mai multe cazuri, iar pentru cei care au mai mult de cinci salariaţi anagajaţi fără forme legale, pedeapsa este amenda penală sau închisoare de la un an la doi ani.
Cei care folosesc masiv munca la negru riscă şi sancţiuni suplimentare. „În cazurile grave în care se folosesc, de exemplu, 100 de angajaţi la negru, instanţa poate să mai dispună şi pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv din fonduri europene pentru o perioadă de până la cinci ani sau instanţa ar putea dispune interzicerea de participarea la licitaţii din fonduri publice până la cinci ani”, a precizat primul-ministru.
Acesta a susţinut că una din modificările esenţiale ale Codului Muncii este prioritatea acordată criteriilor de performanţă în faţa celor de ordin social atunci când se fac concedieri colective. „Mesajul cel mai important, poate nu este foarte popular, ştiu asta, dar este foarte sănătos pentru economie şi pentru progresul acestei ţări: dacă îţi faci treaba, legea te apără şi faţă de contractul individual de muncă şi te apără şi în instanţă faţă de abuzuri”, a afirmat şeful Guvernului.
În schimb, este inclusă în Codul Muncii suplimentarea sporului pentru munca de noapte de la 15 la 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru. Boc a spus că această prevedere nu va împovăra bugetul în vederea plăţii salaraţilor din sectorul public deoarece sporul de 25% este prevăzut expres şi în Legea salarizării unice. „Anvelopa salarială de 39 de miliarde acoperă creşterea pentru că este o prelungire a textului Legii salarizării în sectorul bugetar”, a explicat primul-ministru.
