Votul a început după o campanie axată pe diviziunile etnice. La 15 ani de la războiul interetnic, partidele-cheie le-au cerut bosniacilor să voteze pentru candidaţii propriilor grupuri etnice. Potrivit Constituţiei, bosniacii trebuie să aleagă cinci preşedinţi şi 700 de parlamentari. De asemenea, acest scrutin va decide şi dacă Bosnia se va apropia de UE şi NATO.
În Republica Srpska, omul forte al entităţii sârbe, premierul Milorad Dodik, a avertizat în mod repetat în ultimele luni cu proclamarea independenţei, în cazul în care va fi pusă sub semnul întrebării autonomia de care beneficiază Republika Srpska în cadrul Bosniei.
„Cel mai bine pentru Bosnia este să se separe pe cale amiabilă”, declara, recent, Dodik. El ar urma să fie ales fără nicio problemă la preşedinţia Republicii Srpska.
Din partea musulmanilor, preşedintele în exerciţiu al preşedinţiei colegiale a Bosniei, Haris Silajdzic, i-a criticat dur pe sârbii din Bosnia, acuzându-i că „împiedică progresul” ţării spre Europa. În acelaşi timp, el a respins categoric o eventuală secesiune a Republicii Srpska.
Haris Silajdzic îşi dispută preşedinţia colegială cu Bakir Izetbegovici, fiul fostului preşedinte Alija Izetbegovici – figură emblematică a comunităţii musulmane din Bosnia în timpul războiului interetnic, care s-a aflat la conducerea ţării când aceasta şi-a declarat independenţa de Iugoslavia. Cu o poziţie mai moderată, Bakir susţine, spre deosebire de contradandidatul său, dialogul cu sârbii din Bosnia.
La rândul lor, croaţii, care, împreună cu musulmanii, formează Federaţia croato-musulmană, au pledat în favoarea creării unei entităţi proprii.
Cetăţenii cu drept de vot din Bosnia care se vor prezenta duminică la urne îi vor alege pe membrii preşedinţiei tripartite a ţării – deţinută, prin rotaţie, de un musulman, un croat şi un sârb – şi, în acelaşi timp, îşi vor desemna reprezentanţii în Parlamentul central, regional şi cantonal, la scrutin urmând, totodată, să fie votat în Republica Srpska şi noul preşedinte şi vicepreşedinte al entităţii.
Republica Srpska şi Federaţia croato-musulamană – cele două entităţi din Bosnia – sunt unite de slabe instituţii cenntrale, a căror consolidare a fost cerută în mod repetat de europeni, în vederea aplicării reformelor necesare pentru apropierea ţării de Uniunea Europeană.
Musulmanii susţin o întărire a instituţiilor centrale, nemulţumiţi de autonomia de care beneficiază Republica Srpska.
De la precedentele alegeri din 2006, reformele din Bosnia se află în impas. Sub presiunea comunităţii internaţionale, autorităţile locale au reuşit anterior să ajungă la un acord în ceea ce priveşte unificarea forţelor militare, a serviciilor vamale şi a sistemului fiscal.
