Cum a afectat criza piaţa avocaturii de business din România?
Cred că se vede o realiniere a ariilor de practică. România a înregistrat multă activitate în zone de fuziuni şi achiziţii corporate, real estate-ul creştea exploziv, la fel şi serviciile bancare asociate acestuia. Ceea ce s-a întâmplat a fost o evoluţie a serviciilor avocaţiale, îndepărtându-se de tradiţionalele fuziuni şi achiziţii. Cu statistici care spuneau că acest segment a scăzut cu 92% în primul trimestru din 2009, acest lucru era de aşteptat.
Imobiliarele au primit o lovitură puternică şi ele, astfel că firmele şi-au mutat focusul pe arii precum insolvenţa sau litigiile. O arie aşteptată să devină activă mai devreme, dar asta nu s-a întâmplat încă, este cea a activelor toxice. Am văzut mult interes şi pentru energia regenerabilă. Este un sector care, în general, pare să fie mai activ în acest an decât până acum. Vorbesc despre petrol şi gaze, dar şi despre energie regenerabilă.
Aveţi deja clienţi pentru acest sector?
Da, avem. Suntem deja implicaţi în astfel de proiecte. Ajutăm acum un investitor să “unească” parcele de pământ pentru un parc eolian lângă Buzău. Am consiliat şi o bancă în legătură cu acordarea de finanţare pentru o unitate de producţie de biomasă.
Sunteţi interesaţi de proiectul de la Cernavodă (construcţia reactoarelor 3 şi 4, proiect de 4 mld. euro – n.red.)?
Am urmărit cu atenţie acest proiect. Credem că putem să facem o ofertă interesantă pentru stat. Întrebarea care rămâne este ce vrea statul să facă.
Ce fel de proiecte au potenţial în acest moment?
Ar fi categoria largă de infrastructură, în care se încadrează infrastructura tradiţională, precum drumurile sau podurile, dar şi cea legată de energie poate fi foarte interesantă. Am fost într-un consorţiu pentru A3. Acum cinci ani am fost implicat personal la prima tentativă de construcţie a Autostrăzii Bucureşti-Braşov. Există o anumită presiune de la UE ca aceste drumuri să se construiască. În trecut, au făcut obiectul unor jocuri politice. Acum, indiferent de cine va fi ales în noiembrie, UE cere ca aceste proiecte să continue. Sunt proiecte de valori mari, care generează business mare pentru avocaţi, deci sunt foarte interesante pentru noi.
Şi credeţi că vor fi demarate în 2010?
Sunt câteva proiecte; iar dacă le vor demara, vom fi foarte interesaţi. O altă arie interesantă a infrastructurii sunt aeroporturile.
Ce alte arii au potenţial?
Activele toxice. Sunt mai multe entităţi care s-au uitat în piaţă. Vorbim în primul rând despre fonduri care se stabilesc aici, care abordează băncile pentru a le prelua activele toxice. Sau să le ajute să le administreze. Când spun “active toxice” mă refer la mall-uri mari, la clădiri de birouri care nu livrează, construite într-o perioadă în care piaţa explodase. Băncile nu vor să “stea” pe active de real estate neperformante, nu este businessul lor să aibă portofolii imobiliare. Preferinţa lor ar fi să facă aceste bunuri să performeze măcar parţial. Dacă nu pot face asta, sunt pregătite să le “paseze” cuiva care poate.
S-a vorbit foarte mult despre asta. Când se va întâmpla?
Dacă m-aţi fi întrebat în primele trei luni din 2009, aş fi spus că vom vedea mişcare până la finele anului. Wolf Theiss urmărea să găzduiască o conferinţă pe active toxice în luna februarie, însă niciuna dintre marile bănci nu a vrut să vină, nu vor să admită că au active toxice sau să-şi lase competitorii să afle că au aşa ceva. Noi am ţinut conferinţa pe 12 mai, unde au participat nouă dintre băncile din Top 10. Cred că băncile ştiu că au o problemă. Apoi a venit vara, şi nimeni nu vrea să se ocupe de aşa ceva vara. Cred că vom vedea în prima jumătate a anului viitor mult mai multă “acţiune”. S-a vorbit foarte mult şi nu s-a întâmplat mare lucru. Dar cred că băncile vor atinge punctul în care nu pot duce mai departe aceste credite. Vor trebui să ia măsuri mai dramatice, nu vor să ducă datornicul la faliment, vor căuta soluţii pentru restructurarea acestor credite. Dacă nu vor începe să le mute, vor face măcar evaluări interne cu privire la opţiunile pe care le au, dacă asset-urile vor rămâne o problemă. Probabil că deja se fac aceste evaluări.
V-a abordat vreo bancă, în acest sens, până acum?
Am avut abordări indirecte. Ni s-a întâmplat, de exemplu, să vină reprezentantul unei bănci să spună că are un anumit activ care este într-o situaţie grea şi ne-a întrebat dacă avem clienţi sau dacă ştim investitori interesaţi. Dar nu a apărut încă niciun proiect substanţial în acest sens.
Bryan Jardine – CV
- Conduce biroul Wolf Theiss din Bucureşti din 2005
- A fost consilier al Squire Dempsey Sanders&Dempsey în perioada 2001-2005
- Coordonator al colaborării dintre Squire Sanders&Dempsey şi biroul său afiliat din România, Voicu&Filpescu, 2001-2005
Profil de firmă
- Wolf Theiss: Entitate regională, cu sediul central la Viena
- Biroul local a fost înfiinţat în 2005
- Are în prezent 22 de avocaţi în Bucureşti
- Firma a fost implicată în tranzacţia de preluare de către KazMunaiGaz a pachetului de 75% din Rompetrol
