„Estimăm un avans de 2,9% pentru produsul intern brut de anul acesta — o repetare a unei performanțe foarte bună dacă o privim atât în lumina ultimilor ani cât și în poza curenta din regiune. Suplimentar, avansul economic de anul aceasta are o structură mult mai sănătoasă, anul acesta creștere economică nu a fost determinată exclusiv de cererea externă, structură ce dă încredere că revenirea economică ar trebui să continue într-un ritm susținut”, a declarat economistul-șef al ING Bank România, Vlad Muscalu.
Economiștii UniCredit au o estimare de creștere economică de 2,7% și susțin că acesta are un caracter mai generalizat față de cea din 2013.
„Dacă în 2013 creșterea economica de 3,5% a fost concentrată pe exporturi și autoconsum (generat de producția agricolă record), creșterea economică din 2014 a avut un caracter mai generalizat. Și aceasta afirmație este susținută de revenirea semnificativa a consumului privat, concomitent cu menținerea contribuției pozitive a exporturilor nete (cu toate că în scădere semnificativă). Anul agricol a fost similar anului 2013, însă în termeni de creștere, contribuția acestui sector a devenit aproximativ zero (față de peste un punct procentual în 2013). Însă cel mai dureros aspect rămâne evoluția investițiilor, care au scăzut pentru al doilea an consecutiv și chiar mai mult în 2014 (la reducerea investițiilor publice s-a alăturat și o deteriorare a investițiilor private). Creșterea economica este estimata la un nivel de 2,7% pentru 2014”, a afirmat Cătălina Molnar, economist-șef, al UniCredit Țiriac Bank.
În ceea ce privește măsurile fiscale luate de autorități și impactul acestora în economie, Vlad Muscalu susține că înrăutățirea vizibilă a dinamicii investițiilor din debutul anului sugerează că accizele în creștere și taxele noi au avut un impact sensibil asupra activității economice.
„Totuși, este greu de spus în ce măsură încă mai au efect și modificările mai vechi a sistemului certificatelor verzi. În afară de modificările taxelor, cred că amânarea, neîndeplinirea cheltuielilor publice asumate este poate un factor negativ chiar mai pronunțat”, a spus Vlad Muscalu.
De asemenea, Cătălina Molnar consideră că încetinirea reformelor și execuția bugetară dezechilibrata au generat un impuls fiscal negativ asupra creșterii economice în 2014.
„Mai mult, instabilitatea cadrului fiscal și implementarea ad-hoc a unor taxe au destabilizat mediul de afaceri. Și poate că așa se și justifică scăderea investițiilor private (pe lângă efectul de bază nefavorabil generat de instalarea unor capacități noi de producție în 2013 — anul de comparație)”, a mai spus Molnar.
La începutul lunii octombrie, Fondul Monetar Internațional a revizuit în creștere la 2,4% estimările referitoare la avansul Produsului Intern Brut al României în acest an, potrivit raportului World Economic Outlook. În raportul publicat în primăvara acestui an, FMI estima o creștere de 2,2% pentru economia românească.
De asemenea, Comisia Europeană a revizuit în scădere previziunile privind avansul economic al României în 2014 și 2015, estimat la 2% și respectiv 2,4%, față de 2,5% în 2014 și 2,6% în 2015, cum prognozase în mai Executivul comunitar, cu prilejul previziunilor de primăvară.
Autoritățile de la București se așteaptă la o creștere economică de 2,8% în acest an chiar dacă avansul PIB estimat la elaborarea bugetului pe 2014 este de 2,2%. În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creștere din Europa.
