“Cred că majoritatea angajatorilor privaţi se feresc de oameni care provin din instituţii de stat. Dacă ai două posturi libere şi 40 de candidaţi, probabil îi chemi la interviu pe oamenii a căror experienţă îţi este utilă. Ceea ce se cere în sistemul de stat e total diferit de cerinţele angajatorilor privaţi”, spune consultantul Adrian Stanciu, managing partner al Human Synergistics.
Potrivit acestuia, în mediul privat nu este suficient să respecţi un set de reguli şi proceduri, cum se întâmplă la stat. Chiar şi în companiile extrem de birocratice ţi se cere iniţiativă şi performanţă. “Pentru a înţelege noile cerinţe, un fost angajat de la stat va avea nevoie de câteva luni de acomodare”, explică Stanciu. Şi Marius Bostan, managing partner al VMB Partners, este de părere că un angajat la stat porneşte cu un handicap când concurează pe acelaşi post cu un fost angajat din privat.
“Dar poate avea şi un mic avantaj, acela că ştie foarte bine sistemul de stat, ştie cum funcţionează lucrurile în administraţie. Companiile private ar putea fi interesate de această competenţă în zona administrativă”, afirmă Bostan.
Dacă statul se gândea să treacă la reforma administraţiei încă de anul trecut, când România avea un deficit mare de forţă de muncă, concediaţii din sistem ar fi avut şanse sigure să fie absorbiţi în mediul privat, crede consultantul Human Synergistics.
Totuşi, există o şansă pentru aceştia şi într-un an în care tocmai statul este principalul client al companiilor private. Firmele au nevoie acum să ştie cum funcţionează lucrurile la stat. “Principala expertiză a angajaţilor care au lucrat la stat este aceea de a înţelege aparatul de stat. Eu aşa m-aş vinde, dacă aş fi în locul lor", recomandă Stanciu. Mădălina Popescu, director general al firmei de recrutare Pluri Consultants, a recrutat recent pentru o multinaţională din domeniul farma un country manager. Din lista scurtă, de 11 persoane, prezentată clientului, a fost ales un fost director care provenea din sistemul de stat. "Nu putem suspecta multinaţionala că avea nevoie de un om care poate să ofere «intrări». Toţi candidaţii cunoşteau la fel de bine sistemul, însă era persoana cel mai bine pregătită", spune consultantul în resurse umane.
Aceasta recunoaşte că, în multe cazuri, competenţele nu s-au dezvoltat la fel de putenic în sistemul de stat comparativ cu mediul privat. Diferenţele există mai ales în privinţa relaţiilor cu clienţii, însă nici angajatorii, nici firmele de recrutare nu au prejudecăţi în acest sens, în opinia managerului Pluri Consultants. “Dacă omul este bine pregătit, firma îl angajează fără probleme. Am avut contact, recent, cu mult discutatele agenţii ale statului. Am întâlnit acolo tineri foarte bine pregătiţi. De exemplu, cei care lucrează la Agenţia de achiziţii publice s-ar putea angaja uşor în companii private, pe poziţii de processing manager, buyer sau senior buyer”, spune Popescu.
Perspectiva angajatorului privat
Care este perspectiva angajatorului privat? Are acesta reticenţe în a recruta oameni care provin din sistemul bugetar? Radu Tudorache, antreprenor cu afaceri în domenii multiple, spune că nu – chiar în momentul de faţă, are mai mulţi angajaţi care au lucrat la stat. “Ceea ce a făcut omul până acum mă interesează mai puţin, sunt atent la persoană, ca atare, şi la ceea ce poate să facă. Din păcate, există foarte puţine poziţii libere în momentul de faţă, deoarece nu există proiecte noi", explică proprietarul Newarch Investments. Acesta precizează că salariile de intrare sunt, în prezent, mai mici cu 20-25% decât anul trecut.
Vor pleca acasă cei mai slab pregătiți?
Într-un proces de restructurare de personal în mediul privat, companiile, de regulă, selectează atent oamenii care sunt trimişi acasă şi îşi pierd joburile cei mai slab pregătiţi. Vor sta la fel lucrurile şi în cazul concedierilor de la stat? Mădălina Popescu spune că nu. “Nu vor pleca cei mai slab pregătiţi, ci oamenii care nu au niciun spate, cei fără relaţii", menţionează aceasta. În schimb, antreprenorul Radu Tudorache spune că statul nu este o structură monobloc, ci este fărâmiţat în diverse instituţii, de toate felurile. “Unele dintre ele funcţionează bine, după criterii profesioniste şi, probabil, acolo restructurările vor fi făcute cu cap", arată acesta.
O idee anticriză: Prima Afacere
“Decât să dea pachete compensatorii celor disponibilizaţi, statul ar trebui să le ofere acestora condiţiile să înceapă o afacere. Guvernul s-ar putea gândi să iniţieze un Fond de garantare a primei afaceri, un fel de «Prima Afacere», după modelul «Prima Casă»”, spune Marius Bostan, de la VMB Partners. Potrivit acestuia, statul ar trebui să garanteze microcredite de 10-20.000 ¤, la care persoanele cu spirit antreprenorial să contribuie cu 10%. În plus, statul trebuie să finanţeze cursuri de antreprenoriat, prin agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă. “Oamenii trebuie ajutaţi să înceapă o afacere cu bani puţini. Bani puţini, folosiţi cu efect de levier. În criză, doar instrumentele de garantare pot mişca lucrurile”, spune Bostan. Potrivit acestuia, o astfel de măsură de garantare a primei afaceri a funcţionat cu succes în SUA în criza din anii ‘80.
