Cele două bugete au fost aprobate după 3 zile de dezbateri în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament, ultima zi fiind şi cea mai lungă. Pentru a finaliza lucrările, parlamentarii au decis să nu plece acasă până nu îşi vor da votul final. Şedinţa maraton, de 18 ore, a durat până sâmbătă noaptea la 4 dimineaţa, însă a fost tergiversată de mai multe pauze de consultări, contradicţii şi glume făcute pe seama colegilor.
Una din cele mai importante modificări aduse proiectului de buget de stat a fost suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu 2,1 miliarde lei, de la 9,3 miliarde lei anterior, la propunerea comisiilor reunite pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală ale Parlamentului. Cu toate acestea, chiar şi ministrul de resort, Mihail Dumitru, s-a opus majorării, în condiţiile în
care o astfel de masură „ar duce la dezechilibrarea bugetului” şi, de asemenea, nu a fost identificată sursa de finanţare.
Conform amendamentului, sursa suplimentării este reprezentată de „fondurile aflate la dispoziţia guvernului”, iar banii sunt destinaţi susţinerii din fonduri naţionale în 2010 a ajutoarelor de stat posibil a fi acordate producătorilor agricoli ca urmare a notificării la Comisia Europeană.
Şi bugetul Ministerului Justiţiei a fost suplimentat cu 2,7 milioane lei pentru cheltuieli de personal care să asigure drepturile salariale sau în natură ale angajaţilor din Administraţia Penitenciarelor, iar Ministerul Public a primit 500.000 lei suplimentar pentru închirierea spaţiilor necesare funcţionării parchetelor din Târgu Mureş.
Alte bugete care au primit suplimentări au fost cele ale Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), care a primit în plus un milion de lei pentru salarizarea angajaţilor, şi cel al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care a fost majorat cu 900.000 lei, bani destinaţi de asemenea plăţii salariilor.
Pe de altă parte, parlamentarii nu au votat bugetul prevăzut în proiect pentru Institutul Cultural Român (ICR), care prevedea o majorare cu 30% pentru 2010 a fondurilor faţă de anul anterior, la 55 milioane lei. Comisiile au aprobat ulterior un buget similar celui din 2009 pentru instituţia condusă de Horia-Roman Patapievici.
ÎCCJ şi Curtea de Conturi au primit acordul comisiilor pentru noi angajări de personal
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Curtea de Conturi au obţinut acordul parlamentarilor de a face noi angajări în 2010, însă în limita bugetului aprobat. Astfel, comisiile au aprobat exceptarea de la OUG 34 pentru cele două instituţii, iar Curtea de Conturi va putea angaja 150 de auditori externi.
În cazul ÎCCJ, preşedintele interimar Lidia Bărbulescu a solicitat finanţarea a 50 de posturi rămase neocupate după pensionarea magistraţilor. Instituţia avea trecute în buget 480 de posturi, din care 450 sunt ocupate în prezent. Bărbulescu a menţionat, însă, că cele 50 de posturi nu sunt noi, ci „posturi rămase vacante după pensionare”, iar ÎCCJ are deja alte decrete noi de pensionare.
Curtea Constituţională a rămas fără buget
Parlamentarii au respins bugetul Curţii Constituţionale Române (CCR) cu 22 de voturi „împotrivă” şi 18 „pentru”, după ce au considerat că alocările bugetare pentru CCR, majorate cu 59%, sunt exagerate.
„Pentru 2010 sunt bugetate creşteri salariale. Creşterile salariale prevăzute în bugetul CCR sunt aceleaşi ca şi pentru autoritatea judecătorească, în sensul că magistraţilor li se socoteşte un spor de confidenţialitate de 15% şi un spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică pe care până acum magistraţii CCR nu l-au avut. Este prima dată când acest spor le este calculat”, au explicat reprezentanţii instituţiei.
Conform preşedintelui celor două comisii, Viorel Ştefan, bugetul CCR prevedea o majorare cu 50,08% a cheltuielilor de personal, cu 34% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, cu 59% a celor pe asistenţă socială şi tot cu 59% a celor cu servicii publice.
Bugetul asigurărilor sociale, respins şi apoi aprobat la al doilea vot al comisiilor
Bugetul asigurărilor sociale a creat cele mai mari dispute şi probleme parlamentarilor, acesta fiind iniţial respins de cele două comisii reunite, spre surprinderea preşedintelui de şedinţă, Viorel Ştefan.
Primele dispute asupra bugetului asigurărilor sociale au fost iscate de majorarea punctului de pensie. Amendamentul grupurilor parlamentare PSD-PC şi PNL, de majorare a punctului de pensie la 45% din valoarea salariului mediu brut, respectiv de la 732,80 lei la 826,20 lei, a fost respinsă vehement atât de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, cât şi de cel al muncii, Mihai Şeitan, pe motiv că măsura ar duce la o spirală inflaţionistă.
Conform calculelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), impactul unei asemenea măsuri asupra bugetului de stat ar fi de circa 5 miliarde lei.
Parlamentarii au decis astfel să ia o pauză de consultări, care a durat circa 15 minute, iar la revenirea în sala de discuţii membrii comisiilor au precizat că sunt de acord cu menţinerea punctului de pensie, cu condiţia ca pensiile să fie indexate inflaţiei începând cu 2011, iar cota contribuţiilor la asigurările sociale să scadă din acest an cu 4 puncte procentuale.
„Punctul de vedere al guvernului este că aceste reduceri nu sunt posibile şi aş vrea să fac apel la profesionalismul dumneavostră. Măsurile presupun un transfer de la bugetul de stat şi sunt convins că toată lumea înţelege, aşa cum şi eu înţeleg, că în România, dincolo de orice considerente politice şi umanitare, trebuie să primeze cele economice”, a spus Vlădescu.
Comisiile au supus votului amândouă variantele de amendare a bugetului asigurărilor sociale, ambele fiind însă respinse prin vot. Cu toate acestea, parlamentarii au decis ca amândouă variantele să fie trecute pe lista amendamentelor respinse, pentru a fi discutate în plenul Parlamentului.
Ulterior, spre surpinderea preşedintelui celor două comisii, Viorel Ştefan, parlamentarii nu au dat un vot favorabil nici întregului buget al asigurărilor sociale, acesta fiind respins cu 21 de voturi „împotrivă”.
Cu toate acestea, la finalul discuţiilor dintre parlamentari, în jurul orei 3:30 dimineaţa, ministrul Vlădescu le-a cerut explicaţii parlamentarilor asupra bugetului neaprobat. Chiar dacă se îndreptau spre ieşirea din sală, parlamentarii au decis în premieră să dea un al doilea vot bugetului asigurărilor sociale.
„Hai, domnule, să reluăm votul, că ne facem de râs”, a susţinut un democrat-liberal.
Cel de-al doilea vot al comisiilor a aprobat bugetul asigurărilor sociale.
Cinci amendamente cu măsuri fiscale anti-criză şi impact bugetar de 2,5 miliarde lei au fost aprobate de parlamentari
Deputatul PNL, Daniel Chiţoiu, a prezentat 5 amendamente la bugetul de stat ce presupun măsuri fiscale anti-criză, propuneri amânate de parlamentari de asemenea pentru finalul şedinţei.
Astfel, unul din amendamente vizează suspendarea aplicării impozitului minim, măsură ce ar putea avea un impact asupra bugetului de circa 1 miliarde de lei, reprezentând astfel 0,2% din produsul intern brut (PIB). Dacă amendamentul va trece şi de plenul Parlamentului şi măsura va intra în vigoare, MFP ar trebui să finalizeze şi să pună în aplicare noul impozit forfetar, pentru a evita pierderile la veniturile bugetului de stat.
Un al doilea amendament aprobat de comisiile reunite de buget-finanţe se referă la continuarea aplicării unui impozit pe venit de 3% în cazul microîntreprinderilor, care ar fi trebuit să plătească începând cu 2010 impozitul pe profit, de 16%.
De asemenea, parlamentarii au aprobat scăderea TVA la tranzacţiile şi construcţiile de locuinţe la 5%, măsură cu impact bugetar de 960 milioane lei, respectiv 0,18% din PIB.
A patra măsură avizată de comisiile reunite vizează eliminarea nedectubilităţii TVA în cazul autovehiculelor şi combustibilului, masură cu impact bugetar de 500 milioane lei, respectiv 0,09% din PIB.
În acelaşi timp, propunerea lui Daniel Chiţoiu şi a deputatului PSD, Mugurel Surupăceanu, referitoare la scăderea majorării de întârziere la plată de la 0,1% în prezent la 0,05% a fost adoptată de cele două comisii reunite.
De asemenea, parlamentarii au aprobat vineri un alt amendament al lui Daniel Chiţoiu ce prevede ca şi persoanele care nu sunt salariate să plătească CAS de 5,5%, ca şi angajaţii.
Dacă plenul parlamentului va vota cele două bugete, cel de stat şi cel al asigurărilor sociale, aprobate de comisiile reunite de buget-finanţe, urmează ca preşedintele Traian Băsescu să îşi dea avizul pentru ca acestea să intre în vigoare.
