Bulgaria i-a propus Macedoniei semnarea unui acord de bună vecinătate, bazat pe principiile unei declaraţii de bună vecinătate semnate de cele două ţări în anul 1999. Sofia mai propune autorităţilor de la Skopje ca cele două ţări să aniverseze împreună unele sărbători, iar autorităţile macedonene sunt îndemnate să pună capăt campaniei antibulgare şi falsificării istoriei.
Aflat la Bruxelles pentru reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), ministrul bulgar al afacerilor externe Nikolai Mladenov a reiterat că de ani de zile ţara sa insistă ca Skopje să renunţe la campania antibulgară. În opinia lui, în acest moment relaţiile bulgaro-macedonene în niciun caz nu se dezvoltă în spirit european. Dacă Macedonia doreşte sprijinul Bulgariei, atunci ea trebuie să respecte toate criteriile, inclusiv cele care se referă la relaţiile cu vecinii, a adăugat Mladenov.
Presa de la Skopje informează marţi că ţările care se opun stabilirii unei date pentru începerea negocierilor de aderare a Macedoniei la UE sunt vecinele Grecia şi Bulgaria, dar şi Franţa, a cărei poziţie este sprijinită indirect de Germania, Spania şi Portugalia.
Disputa dintre Sofia şi Skopje datează de mai bine de 20 de ani. Bulgaria a fost prima ţară din lume care în anul 1991 a recunoscut independenţa fostei republice iugoslave, dar mult timp a renunţat să recunoască limba macedoneană, susţinând că este vorba de un dialect al limbii bulgare. În ultimii ani, relaţiile dintre cele două ţări s-au înrăutăţit, mai ales în timpul mandatului guvernului naţionalist al premierului macedonean Nikola Gruevski, care a lansat un proiect ambiţios menit să promoveze spiritul naţional al macedonenilor amintindu-le de originea lor antică. Această abordare a provocat însă furia ţărilor vecine Grecia şi Bulgaria, care acuză Macedonia că încearcă să le fure istoria.
