Producţia de castraveţi a Bulgariei a suferit pierderi de un milion de leva (500.000 de euro) pe zi de la declanşarea crizei, a explicat ministrul bulgar al agriculturii.
Pe de altă parte, Spania spune că fermierii ei au avut pierderi de 200 milioane de euro pe săptămână.
Estimările legate de pierderile Bulgariei vin de la Asociaţia serelor bulgare şi sunt similare cu cele furnizate de Ministerul Agriculturii.
Bugetul alocat de UE compensaţiilor pentru producătorii de castraveţi, roşii şi salată în urma crizei din sectorul legumicol este estimat la 180 de milioane de euro, a declarat marţi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.”Compensaţiile se vor adresa atât producătorilor organizaţi – din păcate, în România există o singură organizaţie în zona Bucureşti-Ilfov – cât şi celor care până acum nu s-au organizat. Pentru a putea beneficia de sprijin însă, şi unii şi alţii, ca şi Ministerul Agriculturii, trebuie să ia câteva măsuri de urgenţă. Organizaţia de producători existentă trebuie să introducă şi ministerul să notifice la Comisia Europeană imediat mecanismul numit al ‘retragerii de pe piaţă’, baza legală a despăgubirilor”, a spus Cioloş.
Producătorii neorganizaţi trebuie să semneze contracte de retragere de pe piaţă cu organizaţia de producători existentă, a precizat comisarul european.
În funcţie de tipul retragerii şi de produs, compensaţia va varia între 41,9% şi 67,7% din preţul mediu european pe kilogram, la castraveţi, roşii şi salată, înregistrat în luna iunie, între 2007 şi 2010, pentru producătorii organizaţi. Pentru producătorii care nu s-au organizat, baza legală permite doar accesarea fondului european de urgenţă şi compensaţia va fi ceva mai mică, a mai spus Dacian Cioloş.
„Compensaţia se va acorda pentru pierderile din perioada 27 mai – 30 iunie, când estimăm că criza de încredere fitosanitară se va fi terminat, în zilele acestea izolându-se cauzele ei ultime şi mecanismele de propagare”, a adăugat comisarul european pentru agricultură.
El a menţionat că o soluţie bună este retragerea în vederea distribuirii gratuite, în scopuri caritabile, deoarece pentru acest tip de retragere compensaţia europeană este dublă.
„Este bine ca producătorii să îi consulte pe colegii lor din străinătate care au mai multă experienţă cu retragerea de pe piaţă şi pe viitor să nu mai ignore mecanismele de gestionare a riscurilor atunci cand îşi gândesc programele de acţiuni finanţate de UE. Lumea, şi deci pieţele, nu sunt niciodată perfect sigure”, a conchis Cioloş.