Băncile şi intermediarii marilor investitori străini care tranzacţionează la Bursa din Bucureşti presează Grupul BVB să accepte tranzacţiile de tip OTC (over the counter sau, în traducere colocvială, „pe lângă tejghea”). Tranzacţiile OTC sunt negociate direct între părţi şi ocolesc Bursa, deşi vizează acţiunile care sunt listate la Bursă. Tranzacţiile ar trebui doar raportate la Depozitarul Central, care operează transferul de proprietate şi decontarea acţiunilor. Depozitarul Central face parte din Grupul BVB.

 

Teama celor care nu doresc tranzacţiile OTC este că  marii investitori vor migra dinspre piaţa BVB către OTC , iar valoarea tranzacţiilor (lichiditatea) ar scădea dramatic pe piaţa BVB.

 

Tocmai de aceea poziţia SIF Moldova a fost surprinzătoare, căci performanţele societăţilor de investiţii financiare (SIF) depind de o lichiditate suficient de mare ca să asigure mobilitatea acţiunilor din portofoliile lor. Răspunsul conducerii BVB la scrisoare a fost un constituirea unui „grup de lucru“ informal, care de fapt va stabili condiţiile care să împace şi pe cei care vor şi pe cei care se tem de OTC.

 

Teama se biziue pe argumentul că acţiunile cele mai susceptibile să facă obiectul tranzacţiilor OTC sunt tocmai cele 10 – 15 cele mai căutate titluri, care fac aproape toată lichiditatea bursei (volumul şi valoarea tranzacţiilor).  „Lichiditatea la Bursa din Sofia a scăzut cu 40% după introducerea tranzacţiilor OTC“, a declarat Stere Farmache, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru Money.ro.

Problema este că acţionarul majoritar al Depozitarului Central  este însăşi BVB S.A., care nu i-a dat voie, până acum, să răspundă cererilor unor instituţii omoloage din alte ţări de a se conecta la sistemul românesc de decontare şi depozitare a acţiunilor. „Din momentul în care vor permite conectarea, s-au fript (oficialii Grupului BVB, n.r.) şi se vor frige şi cei care nu prea au destui clienţi mari!“, spune un broker care a ţinut să-şi păstreze anonimatul. „Bursa va fi la fel de febrilă ca o glaciaţiune“, adaugă hâtru şi anonim brokerul, chiar dacă clienţii lui nu sunt afectaţi şi nu vrea să-şi supere colegii care vor fi…

 

O parte  a acţionarilor BVB S.A., inclusiv brokeri cu prea puţin clienţi mari şi cu activitate prea săracă sunt cei mai panicaţi de introducerea OTC. Ei spun, dar nu ca să fie şi citaţi, că OTC se va prăbuşi în derizoriu piaţa BVB. Ca urmare, votează incognito împotriva măsurilor care se impun la Depozitarul Central pentru introducerea operaţiunilor OTC. Altfel OTC este un lucru firesc normal, propriu pieţelor mature, „dar nu acum“.

 

Dacă s-ar produce într-adevăr, scăderea dramatică a unei lichidităţi şi aşa, adeseori, ridicol de mică la BVB, ar putea pune probleme de supravieţuire Bursei, pentru că vor scădea veniturile acesteia din comisioane. În ultima vreme, valoarea totală a tranzacţiilor este sub 10 milioane de euro, ceea ce  la Varşovia, Praga sau Budapesta se face în cel mult oră. Dacă din 10 milioane dintr-o zi bună, mai dispar jumătate, ar fi o problemă.  Dar va scădea lichiditatea într-atât de mult?

Pe fondul disputelor când vădite (în adunări generale ale acţionarilor), când mocnite, SIF Moldova (SIF2) a susprins  cu susţinerea tranzacţiilor de tip OTC, „în condiţii de transparenţă şi siguranţă“. Fiind, alături de Fondul Proprietatea (FP), cei mai mari investitori locali la Bursă, societăţile de investiţii financiare (SIF) ar suferi mult dacă lichiditatea ar scădea dramatic.

Ce zice scrisoarea preşedintelui SIF Moldova

SIF Moldova doreşte modernizarea şi dezvoltarea pieţei de capital din România inclusiv prin introducerea operaţiunilor OTC, care sunt prevăzute şi de directiva europeană MiFID. Autorităţile pieţei trebuie doar să stabilească reguli simple şi eficiente  care să asigure transparenţa şi siguranţa pieţei“, a declarat Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova, pentru Money.Ro.

Argumentele pro OTC ale preşedintelui SIF Moldova spun că, în ciuda temerilor, operaţiunile OTC vor spori în timp  lichiditatea la bursă, pentru că marile fonduri de investiţii şi administratorilor lor, cărora le lipseşte OTC-ul, vor fi mai atraşi astfel de piaţa românească.

„Reprezentanţii unor foarte mari fonduri de investiţii mi-au spus că nu pot face afaceri în România din cauză că nu sunt permise aceste operaţiuni.  Acesta este un argument suficient ca să ne determine să nu ne încrâncenăm ci să stăm la masa de lucru şi să soluţionăm problema introducerii şi reglementării OTC. Aceşti mari investitori sunt foarte necesari pentru piaţa noastră, tranzacţionează pachete mari. Mulţi sunt administratori de active, care au mari fonduri în gestiune şi au nevoie de OTC, dar nu îl pot folosi la noi“, spune Costel Ceocea.

La rândul lui, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, spune că „se înşeală cine crede că OTC –ul va distruge Bursa. Marii investitori iau pachete mari în afara pieţei (BVB, n.r.), pachete care s-au strâns deja tot de pe piaţă de către brokeri şi apoi le completează intrând ei înşişi în piaţă. Mulţi nu vin la BVB tocmai pentru că nu pot urma acest mecanism“, explică Dan Paul.

„Trebuie judecate bine condiţiile introducerii acestor operaţiuni. De aceea am decis formarea grupului de lucru care să strângă toate opiniile relevante de la participanţii la piaţă şi să evalueze impactul punerii în funcţiune a mecanismelor de tip OTC, pentru a alege şi cea mai potrivită formă pentru stadiul actual de dezvoltare a pieţei“, răspunde  Stare Farmache.

Instrumente de risc cu acţiuni BCR?

Şi preşedintele SIF Moldova vede pericole, dar mai degrabă în absenţa OTC decât în introducerea acestei metode. „Piaţa noastră pierde alocări uriaşe de bani, pentru că nu este stimulat interesul marilor investitori instituţionali“, din cauza opoziţiei acelor „operatori mici (d.p.d.v. al volumelor tranzacţionate, al disponibilităţii investiţionale ale clientilor, etc ), care  nu înţeleg sau se feresc să asimileze modul firesc de viaţă într-o piaţă globală. Nu cred că e de laudă faptul că suntem singura Bursă din regiune care funcţioneaza după alte reguli decât restul lumii“.

„Avem exemplul perioadei în care Fondul Proprietatea nu era listat  şi când investitorii mari foloseau instrumente derivate pentru  a tranzacţiona acţiunile FP aşa cum doresc. Absenţa OTC va duce la proliferarea în exces a derivativelor, ridicând gradul de risc al portofoliilor“, spune Costel Ceocea.

Piaţa „gri“ a acţiunilor Fondului Proprietatea a fost un rudiment de piaţă OTC până la listarea acestuia la Bursă, cu precizarea că  tranzacţiile OTC trebuie să îndeplinească un minim de trasnparenţă pe care „gri“-ul FP nu-l suporta: volumul şi preţul tranzacţiei trebuie raportat în aceeaşi zi. Cu acţiunile acumulate de pe piaţa gri câţiva brokeri au reuşit să emită pen
tru burselel străine instrumente derivate care dădeau, practic drept de proprietate asupra acţiunilor FP.

Îngrijoraţi de întârzierea listării BCR, oficialii  SIF Moldova ar putea lansa ideea unei alternative la listarea băncii, care „să ofere posibilităţi de valorificare a deţinerilor de acţiuni BCR  prin warant-uri, obligaţiuni pe suport BCR, alte produse derivate pe aceste “suporturi”, etc. Este aceasta realmente o soluţie? Nu este cam riscantă?“, se întreabă preşedintele SIF Moldova.  

Oficialul confirmă că SIF Moldova este interesat de lichiditate mare la BVB, ca acţionar al acesteia şi ca emitent de acţiuni tranzacţionate. „Dorim însă şi tranzacţii OTC şi, ca investitor şi ca emitent de acţiuni, să fie asigurată transparenţa prin raportări simple, eficiente  şi prompte. Ceea ce nu înseamnă că suntem împotriva OTC.“

O soluţie de compromis

SIF Moldova a propus deja Bursei o variantă de OTC „cu un picior în bursă, aşa numitul turnaround. Adică dacă se cumpără acţiuni prin OTC în pasul I, să fie vândute obligatoriu prin BVB şi invers. Şi cantităţile tranzacţionate OTC trebuie să fie sa fie mari“. Costel Ceocea dă şi un exemplu ipotetic:

Morgan Stanley (sau alt investitor) are mai mulţi clienţi în spate şi doreşte să cumpere pentru ei în România, dar nu vrea să să le deschidă cont direct la intermediarul prin care lucrează, adică să dezvăluie identitatea clienţilor lor, cum îi sileşte sistemul românesc actual.

În sitemul OTC turnaround Morgan Stanley primeşte ordine de la 10 clienţi să cumpere zeci de  milioane acţiuni  FP. Dă ordin intermediarului din România, la execuţie raportează clienţilor, iar în răstimpul celor trei zile de decontare (T+3) le face livrarea OTC. „Un picior a fi în BVB şi ar rezulta volume mai mari. Nu acesta este în fapt scopul ?!“, cometează Costel Ceocea

Oficialii BVB par să fie atraşi de această variantă. „Studiem posibilitatea unei soluţii de compromis, pentru început, şi să facem posibile operatiunile de tip turnaround, prin care un intermediar să poată face alocarea acţiunilor pe conturile mai multor clienţi ai unui costode, deschise la nivelul Depozitarului Central“, ne-a dezvăluit Valentin Ionescu, directorul general al BVB.

La rândul lui, şi preşedintele Bursei pare interesat de soluţia de compromis în care trebuie să „cumperi din bursă ce dai pe OTC“.

Dintre celelalte variante cea mai puţin prizată este varianta clasică, a unui OTC prin care tranzacţiile să aibă loc fără restricţii. Este varianta cea mai drastică, în care tranzacţiile se convin personal şi are loc la depozitar doar transferul de proprietate asupra acţiunilor. „Atâta doar că Depozitarul ar putea cere tarife severe, aşa ca în Polonia. Să vedem“, adaugă Stere Farmache, cu proverbiala lui diplomaţie.

În orice caz, preşedintele BVB promite că  „grupul de lucru“ nu este constituit după metoda parlamanetară „fă o comisie ca să îngropi problema“.

Ultimele Articole