Bursa de la Londra înregistra un declin de 1,6%, în timp ce bursele de la Frankfurt şi Paris consemnau scăderi de 1,7%, în debutul şedinţelor de tranzacţionare.
La New York, indicele Dow Jones a închis în scădere cu 2,2%, după ce statisticile oficiale au indicat scăderi ale cheltuielilor pentru consum, pentru prima dată în ultimii doi ani.
Pieţele asiatice au urmat trendul descrescător, indicele Nikkei, al Bursei din Tokyo, înregistrând o scădere de 2,1%, în timp ce indicele Hang Seng, al Bursei din Hong Kong, a consemnat un declin de 1,1%.
Preţurile petrolului au coborât pe bursele din Asia, ţiţeiul american cu livrare în septembrie pierzând 49 de cenţi, până la valoarea de 93,30 dolari barilul, iar petrolul Brent cu livrare în septembrie scăzând cu 65 de cenţi, la 115,81 dolari pe baril.
Preşedintele american Barack Obama a salutat marţi aprobarea de către Congres a ridicării plafonului de îndatorare, dar a spus că se aşteaptă acum la o reformă fiscală şi că este nevoie de o „abordare echilibrată”, în care cei bogaţi să plătească mai multe taxe, pentru o reducere a deficitului.
Limita plafonului de îndatorare – 14.300 de miliarde de dolari – urma să fie atinsă de SUA marţi la miezul nopţii. În lipsa ridicării acestui plafon, SUA intrau în incapacitate de plată şi probabil ajungeau din nou la recesiune, ceea ce ar fi avut consecinţe catastrofale la nivel mondial.
Prima parte a acordului votat marţi prevede tăieri în cheltuielile bugetare de aproape 1.000 de miliarde de dolari în următorii zece ani, dar o comisie specială a Legislativului va examina ce alte noi reduceri bugetare s-ar putea face. Republicanii se tem de noi reduceri în bugetul apărării, în timp ce democraţii nu văd cu ochi buni reduceri în sectorul social şi medical.
Deocamdată, punctele-cheie ale acordului sunt următoarele:
– O creştere a limitei de îndatorare, în mai mulţi paşi, întâi cu o tranşă de 400 de miliarde de dolari, care va intra în vigoare imediat. O altă creştere, de 500 de miliarde de dolari, ar putea intra în vigoare de la toamnă, dacă o aprobă Congresul.
– O a treia creştere, de 1.500 de miliarde de dolari – care ar trebui să fie suficientă pentru anul viitor – ar putea fi avută în vedere după intrarea în vigoare a unor noi măsuri de austeritate.
– Reduceri de cheltuieli în valoare de 900 de miliarde de dolari vor avea loc în următorii ani în special în programele pentru educaţie, locuinţe şi transport. Aceste reduceri ar putea aduce programele respective la nivelul din urmă cu câţiva ani. Apărarea va pierde 350 de miliarde de dolari.
– O nouă comisie legislativă bipartizană, formată din 12 membri, va recomanda viitoarele reduceri de cheltuieli, ţinta fiind o economisire a 1.500 de miliarde de dolari. Dacă nu se atinge această ţintă, pentru diferenţa care rămâne se vor face reduceri automate de cheltuieli, de la 1 ianuarie 2013 – jumătate din programele de apărare, restul din celelalte programe, cu excepţia asigurărilor sociale, Medicaid, asigurările de şomaj, pensiile. Tăierile din programul Medicare vor fi limitate.
– O revizire a codului fiscal ar putea fi o parte a soluţiei viitoare de reducere a deficitului.
