Potrivit documentului, refuzul Ministerului Finanţelor Publice de executare a sentinţei CAB din 9 iulie, adică neplata sporurilor cerute de ÎCCJ, constituie negarea hotărârii instanţei în sine, susţine Curtea de Apel.
Acelaşi refuz, de a respecta decizia din 9 iulie privind plata sporurilor, nu poate fi explicat prin OUG 71, care a fost dată pentru eşalonarea datoriilor din decizii judecătoreşti definitive. Şi asta pentru că, susţine CAB, „actul se referă la executarea silită a creanţelor certe, lichide şi eligibile, tocmai pentru că numai astfel de creanţe pot fi executate conform dreptului comun”.
Magistraţii precizează că, în timp ce o direcţie din MFP a deschis credite pentru suma de 5,5 milioane de lei, precizată în sentinţa din 9 iulie a CAB, un funcţionar public din cadrul aceleiaşi autorităţi a refuzat parţial să avizeze plata sumei creditate, mai precis partea corespunzătoare sporului.
Astfel, explică judecătorii, pentru că instanţa a recunoscut că ÎCCJ are dreptul să primească întreaga sumă de bani, care include şi sporurile, orice obiecţie a MFP este nelegală, deoarece procedura de autorizare a fost suplinită de hotărârea judecătorească dată anterior, care este executorie.
În motivarea CAB, se mai arată că angajaţii ÎCCJ au cerut despăgubiri, pe motiv că nu şi-au putut lua salariile „ca urmare a blocării cu abuz de putere a creditului bugetar pe luna iulie 2009”. Cererea de despăgubiri a fost, însă, respinsă.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, pe 16 iulie, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de sancţionare a Ministerului Finanţelor Publice şi a ministrului de resort Gheorghe Pogea pentru neexecutarea hotărârii CAB, prin care trebuia plătit sporul de stres de 50%.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor, prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Angajaţii ÎCCJ au contestat în instanţă actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească pe 8 iulie salariile angajaţilor fără aceste sporuri.
A doua zi, pe 10 iulie, Guvernul a decis că documentele de plată aferente cheltuielilor care nu au primit viza de control financiar preventiv vor fi acceptate de Trezorerie la plată doar dacă Curtea de Conturi constată că refuzul de viză nu este întemeiat.
Astfel, Executivul a hotărât modificarea OG 119/1999 privind controlul intern şi cel financiar preventiv, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Executivului, în cadrul căreia modificarea OG 119 a fost singurul act normativ de pe ordinea de zi.
În urma deciziei, Curtea de Conturi devine mediator între Ministerul Finanţelor şi orice alt ordonator principal de credite.
