“Profesorii nu trebuie să uite cine a dat banii. Dacă această alocare se făcea la rectificare, aşa cum trebuia, impactul nu era atât de puternic. Astfel de decizii reprezintă o sfidare la situaţia economică actuală. Pe de o parte, se spune că România nu are bani, pe de alta, se dau sume importante, aşa-numitele pomeni electorale, într-o manieră primitivă”, consideră prof. Mircea Coşea.
În şedinţa din 12 octombrie, Executivul de la Bucureşti a decis să ajute şi în această iarnă furnizorii locali de energie termică şi a adoptat o hotărâre prin care suplimentează cu 160 mil. lei (38 mil. euro) bugetele mai multor administraţii locale, pentru a susţine financiar 21 de producători şi distribuitori de energie termică din subordine. Conform actului normativ, banii vin din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului şi reprezintă bani din taxa pe valoarea adăugată. Potrivit documentului transmis Monitorului Oficial, cel mai mare ajutor financiar ajunge la reţeaua de termoficare a Braşovului – 56 mil. lei (13,3 mil. euro).
Primăria Arad, care are în subordine producătorul local de energie termică, primeşte 16,5 mil. lei, în timp ce municipiile Botoşani şi Deva beneficiază de un “supliment” de zece mil. lei. În listă nu se regăsesc municipiile Bucureşti şi Constanţa, deşi Capitala este cel mai mare consumator de energie termică din ţară, iar datoriile RADET către furnizorul Elcen cresc de la an la an.
Ajutoare de energie termică acordate haotic
Jean Constantinescu, analist pe piaţa de energie, apreciază că, dincolo de aspectul strict electoral al măsurii, stimulentul arată cât de haotic se acordă ajutoarele în România. “Şi acest Guvern continuă politica de ajutorare haotică a producătorilor de energie termică, care nu fac nimic să se restructureze şi să devină mai competitivi. În loc să subvenţioneze, aşa cum este normal, consumatorul casnic, statul împrăştie bani în toate părţile: subvenţionează producătorii de energie termică, alocă bani primăriilor pentru a susţine preţul de referinţă şi, în final, acordă şi un ajutor populaţiei. Nimeni nu acceptă că finanţând producătorii stimulezi nu consumatorul sărac, care beneficiază de ajutor, ci pe cel care are un consum mare”, a explicat Constantinescu.
Analistul mai spune că, acordând aceste ajutoare la mijloc de octombrie nu ajuţi prea mult producătorul. “Subvenţiile ar trebui acordate în vară, când preţul combustibilului este scăzut, nu în toamnă sau la început de iarnă când, se ştie, preţul gazului sau al păcurii începe să crească”, a mai spus Constantinescu. Din bugetul de stat, dar şi din fondul de rezervă la dispoziţie, Guvernul îşi susţine şi participaţia la Fondul de contragarantare, instituţie despre a cărei înfiinţare se discută de la începutul crizei şi care are rolul de a reduce expunerea Fondului naţional de garantare a creditelor pentru IMM-uri.
Conform actului normativ adoptat tot în ziua dinaintea schimbării, statul va participa la Fondul nou-înfiinţat cu 272 mil. lei, din care 246,2 mil. lei provin de la buget. În prima şedinţă de Guvern ca interimar, Executivul a găsit bani şi pentru plata salariilor profesorilor din învăţământul preuniversitar. După ce, în vară, fostul ministru al Educaţiei anunţa că din sistemul de învăţământ vor trebui să plece cel puţin 12.000 de dascăli şi că vor fi comasate clase din cauza lipsei de resurse, acum ministrul interimar al Educaţiei, Emil Boc, a decis, în 14 octombrie, să aloce 260 mil. lei, din TVA şi fondul de rezervă pentru plata lefurilor dascălilor. Tot la începutul săptămânii trecute, ministrul Turismului, Elena Udrea, a modificat, pentru a patra oară, alocaţiile acordate primăriilor şi consiliilor judeţene, pentru susţinerea investiţiilor în turism. Dacă în aprilie 2009, când s-au decis alocaţiile pe 2009, suma alocată de Ministerul Turismului era de aproape 227 mil. lei, în octombrie, alocaţiile totale sunt de aproximativ 238 mil. lei.
Faţă de primele alocaţii, lista făcută publică în octombrie a suferit modificări importante. Astfel, judeţe precum Bihor sau Covasna beneficiază, conform actului normativ publicat în Monitorul Oficial, de o alocaţie aproape triplă faţă de valoarea stabilită în aprilie, în timp ce alte judeţe, precum Hunedoara, rămân fără jumătate din sume. În unele cazuri, potrivit documentelor din Monitor, sumele suplimentare vin pe fondul lansării de proiecte noi sau sunt diminuate pe fondul renunţării la unele lucrări, în timp ce la alte primării sau consilii judeţene se anunţă doar diminuarea sumelor. Lista finanţărilor promise de Executiv nu se vor opri însă. Guvernul ar putea aloca, în şedinţa de săptămâna viitoare, sumele pentru subvenţiile pe cap de animal, cele necesare proiectelor de infrastructură rurală, dar şi bani pentru cheltuielile curente ale primăriilor, “numai dacă acestea nu au finanţat deplasări în străinătate”, a declarat premierul interimar, Emil Boc, la finele săptămânii, potrivit NewsIn.
În ceea ce priveşte proiectele de infrastructură din mediul rural – finanţate de Guvern prin Ordonanţa 7/2006 – Boc a spus că speră ca, până săptămâna viitoare, să fie finalizate centralizările din teritoriu, astfel încât Guvernul să poată acorda o parte din suma necesară finanţării proiectelor.
