„Credem în mod real că un acord este încă realizabil. Este în interesul nostru să obţinem un acord. Însă acesta nu poate veni cu orice preţ”, a declarat luni şeful guvernului britanic, care a cerut tăieri ale salariilor, pensiilor şi celorlalte avantaje de care beneficiază oficialii UE.
Cameron a insistat pe sprijinul pe care l-a primit din partea Germaniei, Suediei, Finlandei, Olandei şi Danemarcei pentru apelurile sale de limitare a cheltuielilor, încercând să evite izolarea şi ostilitatea ce caracterizează adesea relaţiile Marii Britanii cu Europa.
Londra va căuta „să anime o coaliţie de ţări cu gândire asemănătoare” în ce priveşte reducerea cheltuielilor, a adăugat David Cameron.
Confruntat cu un val în creştere de sentimente antieuropene, primul ministru se află sub presiune să îi ţină sub control pe euroscepticii din partidul său, după ce aceştia s-au aliat cu laburiştii din opoziţie pentru a-l învinge în votul din parlament asupra reducerii bugetului UE.
Conservatorii se tem că ascensiunea UKIP /Partidul pentru Independenţa Regatului Unit/, cel mai important partid anti-UE din Marea Britanie, în prezent fără loc în parlament, i-ar putea afecta scorul electoral în alegerile din 2015. Aceste îngrijorări l-au determinat pe unul dintre parlamentarii conservatori importanţi să propună luni un pact electoral cu UKIP.
Conform planului, Cameron ar promite să organizeze un referendum asupra apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, iar, în schimb, UKIP nu ar prezenta candidaţi împotriva conservatorilor.
Biroul lui Cameron a luat distanţă faţă de această propunere, respinsă şi de UKIP. „Nu facem nicio înţelegere cu tories /conservatorii/ : e război”, a declarat liderul UKIP, Nigel Farage.
Partidul său a obţinut 3% la alegerile parlamentare din 2010, dar, cu cele 14 procente câştigate într-un scrutin parţial din noiembrie, a încheiat mult în faţa liberal-democraţilor, partenerii proeuropeni ai conservatorilor în coaliţia de guvernare.
Cameron, un partizan al rămânerii Marii Britanii în UE, se opune unui referendum asupra apartenenţei ţării la UE, vorbind în schimb despre obţinerea acordului alegătorilor pentru un nou rol al Marii Britanii în Uniune.