Despre construcţia bugetară pentru 2013, noua lege a creşelor, strategia pentru combaterea violenţei în familie, precum şi despre promisiunile făcute şi îndeplinite în cele şase luni de la preluarea portofoliului Muncii, vorbeşte Mariana Câmpeanu, într-un interviu acordat AGERPRES.
AGERPRES: La preluarea portofoliului Muncii, cu şase luni în urmă, aţi declarat că vreţi să continuaţi lucrurile bune începute de precedentul ministru şi să corectaţi ceea ce este necesar. Ce s-a întâmplat în jumătatea de an de când sunteţi la conducerea ministerului?
Mariana Câmpeanu: Deşi a fost o perioadă foarte scurtă şi o conjunctură politică nefavorabilă, mai ales pentru proiecte care privesc protecţia socială, cred că am reuşit să facem tot ceea ce am promis.
Am promis că vom reîntregi salariile bugetarilor şi am făcut-o. Am promis că vom restitui pensionarilor contribuţia de asigurări de sănătate care a fost oprită ilegal şi am reuşit. Am mai promis că o să readucem indemnizaţia pentru creşterea copilului la 85% şi am reuşit să facem şi acest lucru.
Pe de altă parte, am adus îmbunătăţiri la legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care se află în procedură de avizare interministerială la ultimul avizator. Prin acest proiect de act normativ sunt introduse o serie de elemente noi prin care se detaliază interesul superior al copilului, cum ar fi protecţia copiilor care sunt disputaţi de părinţi aflaţi în divorţ sau a celor folosiţi pentru diferite activităţi lucrative, inclusiv cele de natură artistică.
Tot în proces de avizare se află şi proiectul de Hotărâre de Guvern care va clarifica metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie ante-preşcolară. Proiectul de act normativ a fost iniţiat de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Pentru prima dată, actul normativ referitor la creşe abordează partea instituţională, reglementând cine poate să deschidă o creşă, de ce autorizaţii are nevoie, ce personal trebuie să aibă instituţia respectivă. Aceste aspecte nu au fost până acum reglementate.
Ambele proiecte vor fi supuse aprobării Guvernului într-un timp foarte scurt, urmând ca proiectul de lege privind protecţia copilului să fie transmis spre aprobarea Parlamentului.
Sper că şi strategia pentru combaterea violenţei în familie va fi adoptată de către Guvern, în actualul meu mandat ministerial.
O instituţie cum este Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are o activitate care se adresează tuturor cetăţenilor României – de la naştere până la pensionare, chiar şi până la deces. Întreaga viaţă a oamenilor are tangenţă, într-un fel sau altul, cu Ministerul Muncii.
AGERPRES: Aşadar, muncă, familie şi protecţie socială sunt direcţiile majore de acţiune ale instituţiei. Căreia i se va acorda o atenţie crescută în 2013?
Mariana Câmpeanu: În mandatul trecut, şi nu mă refer doar la cel de ministru, ci şi la cel de preşedinte al Casei Naţionale de Pensii, am avut ca prioritate persoanele în vârstă, pensionarii. Aceştia ajunseseră să aibă o putere de cumpărare cam la 50% faţă de anul 1989 şi era clar că trebuia neapărat să intervenim pentru că situaţia era dezastruoasă. Mă bucur că am reuşit atunci să avem realizări pe care nu ştiu însă dacă le vom mai putea repeta vreodată: au crescut pensiile de aproape două-trei ori şi salariile bugetarilor au fost majorate de două ori în acea perioadă, respectiv în anii 2007-2008.
Eu cred că prioritatea de acum sunt copiii şi tinerii. Există aspecte foarte grave în societatea noastră. A crescut violenţa în familie, copiii trebuie protejaţi chiar faţă de proprii lor părinţi, care de multe ori îi duc la muncă, sau în cazul unui divorţ nici nu se gândesc la interesul copilului.
Dacă vorbim despre tineri, pe piaţa muncii cel mai mare şomaj se înregistrează chiar în rândul acestora, în jur de 25%. Acolo trebuie să ne îndreptăm atenţia, atunci când vorbim despre locuri de muncă.
AGERPRES: Aveţi deja conturate soluţii pentru a veni în sprijinul tinerilor?
Mariana Câmpeanu: Lucrăm la o strategie pentru ocuparea forţei de muncă, unde un capitol special va fi dedicat tinerilor. Totodată, avem un plan naţional de ocupare care va fi pe un termen mai scurt decât o strategie. Există şi o strategie pentru combaterea sărăciei şi pentru incluziune socială care, de asemenea, se referă la categorii vulnerabile. Copiii şi tinerii sunt categorii vulnerabile, iar dacă nu facem programe speciale pentru ei, vor avea de suferit.
AGERPRES: Şi pensionarii sunt o categorie socială vulnerabilă. Aplicarea legii unitare a pensiilor din 2010 a corectat unele disfuncţionalităţi, dar a produs şi nemulţumiri. Ce va face Coaliţia USL care ar putea să guverneze din 2013 pentru îndreptare?
Mariana Câmpeanu: În construcţia bugetară pentru anul viitor, încercăm să indexăm pensiile, în măsura în care ne vom putea încadra în deficitul bugetar pentru 2013, care este mai mic decât cel de anul acesta. Să nu uităm că măsura, dar şi altele asemenea, vor trebui luată în contextul existenţei unui vârf al plăţilor externe. Anii 2013 şi 2014 sunt vârfuri maxime de returnare a datoriei externe de peste 11-12 miliarde de euro.
AGERPRES: Când aţi vorbit despre indexarea pensiilor, v-aţi referit la o modificare legislativă?
Mariana Câmpeanu: Legea Pensiilor nu trebuie modificată, ci trebuie doar aplicată. Indexarea pensiilor există în lege, aplicarea a fost însă suspendată. Chiar dacă nu vom reuşi să aplicăm integral cele prevăzute în lege, o indexare a pensiilor în funcţie de rata inflaţiei tot vom face.
AGERPRES: Unele organizaţii neguvernamentale s-au arătat îngrijorate în privinţa plăţii la timp a ajutoarelor pentru încălzire. Din punctul de vedere al ministerului, sunt acestea justificate?
Mariana Câmpeanu: Nu ştiu la ce vă referiţi, nu am auzit exprimate asemenea temeri. Poate că demararea constituirii, în cadrul primăriilor, a dosarelor pentru acordarea ajutoarelor a fost puţin întârziată deoarece trebuia să introducem din această iarnă încă un ajutor, pentru energie electrică…
AGERPRES: S-a introdus?
Mariana Câmpeanu: Nu, pentru că s-a convenit ca tariful social la energia electrică să rămână nemodificat până anul viitor. Aşadar, ajutoarele pentru încălzirea locuinţelor rămân aceleaşi şi nu există niciun motiv de îngrijorare privind plăţile, avem prevăzute toate sumele necesare.
AGERPRES: Miercuri sunteţi la Roma unde este programată o întâlnire cu omologul dv. italian. Ce speraţi să obţineţi?
Mariana Câmpeanu: Am să semnez cu ministrul Muncii din Italia, doamna Elsa Fornero, un protocol de cooperare administrativă în domeniile muncii şi afacerilor sociale. Documentul se referă la ocupare, la mobilitatea forţei de muncă, cooperare cu Inspecţia Muncii pentru lucrătorii detaşaţi, securitate socială pentru muncitorii migranţi.
Dorim să avem o cooperare şi în utilizarea Fondului Social European pentru a construi proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi care, de pildă, să se adreseze muncitorilor români din Italia.
Sper că acest protocol va fi transpus în măsuri concrete, în primul rând referitoare la colaborarea dintre inspecţiile muncii din cele două ţări. Ştiţi foarte bine că abuzuri asupra muncitorilor se produc în toate statele şi prin această cooperare îi vom descoperi pe acei angajatori italieni sau români care nu respectă drepturile angajaţilor lor.
AGERPRES: Aţi avut două mandate până acum ca ministru al Muncii…
Mariana Câmpeanu: …Scurte!
AGERPRES: Pentru un eventual al treilea mandat, mai lung, aveţi un proiect pe patru ani?
Mariana Câmpeanu: Da! Am un proiect pentru mai mult de patru ani. Este un proiect care ar trebui să fie implementat în 18-20 de ani. Mi-aş dori să schimbăm sistemul de pensii publice din România în sensul introducerii conturilor individuale care să permită urmărirea lună de lună a acumulărilor băneşti.
Fiind vorba despre două-trei generaţii de pensionari care vor apărea până când posesorii conturilor vor deveni beneficiarii acestora, sumele respective vor putea fi folosite în parte pentru pensiile care sunt acum în plată, iar restul pentru investiţii supravegheate de către stat.
Sistemul bazat pe solidaritatea între generaţii nu va mai putea funcţiona, numărul persoanelor care contribuie va fi din ce în ce mai mic şi de aceea fiecare individ trebuie să fie răspunzător de propriul viitor, nu doar statul şi nici alte generaţii. Fiecare trebuie să-şi urmărească propria situaţie de la sistemul public, de la Pilonul II, şi să se întrebe dacă trebuie să-şi mai facă o pensie privată, dacă să-şi introducă economiile într-un fond de investiţii sau să joace la Bursă, să cumpere pământ…
AGERPRES: Chiar dacă Bugetul de Stat pentru 2013 nu este finalizat de către Guvern, ne puteţi spune câteva dintre intenţiile referitoare la Ministerul Muncii?
Mariana Câmpeanu: Aş vrea să vorbim în primul rând despre bugetul din anul acesta. Am avut o rectificare bugetară prin care o parte din banii ministerului au fost tăiaţi, dar aceasta nu a pus în pericol nici plata pensiilor, nici indemnizaţia pentru creşterea copilului, nici plata altor beneficii sociale. Absolut toată activitatea ministerului se desfăşoară în mod normal în cadrul acestui buget redus.
Concret, au fost tăiate nişte sume de la bugetul asigurărilor sociale (circa 107 milioane lei), care reprezentau subvenţia pentru acoperirea deficitului la plata pensiilor, dar prin faptul că s-au încasat mai multe contribuţii sociale s-a compensat o parte din aceste subvenţii şi a fost normal ca sumele respective să fie returnate.
În acelaşi timp, am avut satisfacţia să constat că Guvernul a alocat suplimentar, la bugetele locale, o sumă de 200 milioane lei, pentru plata asistenţilor persoanelor cu dizabilităţi.
În legătură cu bugetul pe anul viitor, vă pot spune că este construit astfel încât plata tuturor beneficiilor care se acordă prin Ministerul Muncii să fie asigurată, deci pensii, ajutoare de şomaj, ajutoarele sociale de încălzire, indemnizaţiile pentru mame etc.
Această construcţie este făcută, încercăm însă să introducem noi elemente cum ar fi indexarea pensiilor, ajutoarele pentru consumul de energie electrică şi, dacă o să putem, o îmbunătăţire a indemnizaţiei pentru creşterea copiilor, precum şi unele măsuri pentru creşterea ratei de ocupare în rândul tinerilor.
AGERPRES: Toate măsurile astea presupun bani, mai mulţi bani decât cei din bugetul actual. De unde?
Mariana Câmpeanu: Sunt foarte îngrijorată pentru 2013 şi 2014. Deficitul pentru acest an este de 2,2% din PIB, iar la anul va fi 1,9%, deci mai mic. În plus, va trebui să plătim cam 5,3 miliarde euro datorie. Acum, când cunosc situaţia mai concret, mă întreb de ce a fost necesar acel împrumut de 20 miliarde euro făcut pe parcursul ultimilor trei ani şi unde s-a dus.
De la un grad de îndatorare de sub 20% am urcat în 2010-2011 la 36%, deci în numai doi ani şi jumătate. Iar acum trebuie să plătim.
Din punctul meu de vedere a fost o negociere proastă. S-a întrebat cineva care era perspectiva de dezvoltare economică a României care să permită plata în cinci ani de zile a 20 de miliarde de euro? Dacă împrumutul ar fi fost făcut pe 20 sau 30 de ani, era altă situaţie…
Noi încercăm, prin Programul de Guvernare, să luăm măsuri de revitalizare a economiei, iar primele două direcţii se referă la energie şi agricultură. Amândouă sunt ramuri care aduc beneficii foarte rapid şi, dacă reuşim, vom avea o relansare a economiei anul viitor.
