„Anul acesta, nu vă spun sumele, am cumpărat în februarie martie, am vândut în lunile urmtoare. Ce-am urmărit? Inclusiv controlul lichidităţii”, a spus Isărescu la conferinţa Romanian Financial Forum organizată de MEDIAFAX împreună cu Banca Naţională a României.
Guvernatorul băncii centrale a ţinut să precizeze că BNR nu a cheltuit 11 miliarde de euro în prin vânzarea de valută în piaţă în ultimii ani, aşa cum rezultă din unele analize, menţionând că nivelul actual al cursului nu este unul artificial.
„Cursul nu este artificial. Ca să nu lungesc mai mult vorba, putea să fie mai volatil, mai fluctuant. De ce cursurile libere se numesc cursuri flotante şi nu fluctuante? Cursul flotant nu trebuie să fie un curs foarte variabil. Dacă introduceţi datele Ministerului Finanţelor veţi vedea că actualul curs nu este artificial. Probabil am evitat fluctuaţii mari de curs pentru că a transmis mesaje în toate părţile”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că Minsiterul Finanţelor Publice a avut în ultimii doi ani în conturile de valută 8 miliarde de euro, iar dacă sunt introduse toate fondurile structurale şi împrumuturile de la bănci, sumele sunt mai mari.
„Ministerul Finanţelor a vândut, ce trebuia să facem cu suma aia? Dacă dădea în piaţă 8 miliarde de euro cred că ducea cursul spre 3,5 lei/euro, poate chiar mai puţin”, a explicat Isărescu
Şeful BNR a dat exemplu că dacă banca centrală a cumpărat din piaţă 2 miliarde de euro în lunile februarie-martie şi a vândut 4 miliarde de euro ulterior, analiştii vor spune că vânzările nete sunt de 2 miliarde euro, dar fără a cunoaşte cât înseamnă cumpărările de la Ministerul Finanţelor.
„Era mai bine să stea conturile în valută ale MFP la o bancă comercială? Să vândă printr-o bancă comercială sau să le facă prin banca centrală? Rămâne o întrebarea”, a conchis Isărescu.
