În 2009, pentru prima oară după 7 ani, România a intrat într-un an fără un buget de stat aprobat. Adică fără actul normativ care aduce reperele privind evoluţia taxelor, a investiţiilor publice şi a cheltuielilor bugetare sau prognoza oficială de curs euro/leu, date extrem de importante pentru mediul de afaceri. Aceeaşi întârziere a avut loc şi anul următor, iar în 2011 şi 2012, bugetul de stat a fost validat de guvern la limită, pe finalul anului.
Şi planurile statului pentru 2013 riscă să întârzie foarte mult, în ciuda faptului că 2013 va fi un nou an al incertitudinilor din care lipseşte ancora bugetară. Alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 9 decembrie, vor pune probleme în acest sens. Ministrul de Finanţe, Florin Georgescu, a spus recent că noul Guvern va prezenta estimările de venituri şi cheltuieli abia la 15 zile după instalarea la Palatul Victoria. Aşadar, există şanse ca România să intre în 2013 fără bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale.
Până la adoptarea noului buget, se merge pe cel din anul precedent, însă acest lucru ridică probleme majore firmelor care fac afaceri cu statul sau în domenii conexe. Spre exemplu, un furnizor de materiale de construcţii nu poate şti cum vor evolua cheltuielile de capital ale autorităţilor în anumite proiecte.
