România este obligată prin tratatul de aderare la UE să adopte moneda unică europeană. Ţinta de la momentul aderării era 2014, iar acum BNR are ca ţintă 2015, însă încă nu se ştie dacă şi aceasta este fezabilă.
„Ne-am exprimat punctul de vedere că această ţintă, a adoptării euro, poate să fie de asemenea un catalizator pentru coerenţa politicilor. Din acest punct de vedere îl vom susţine, dar în momentul în care evoluţiile duc în mod clar spre altceva şi ţinta nu mai este credibilă, bineînţeles că trebuie să o rediscutăm, pentru că un element esenţial al credibilităţii este realismul ţintei”, a spune Isărescu.
De altfel, chiar şi preşedintele Traian Băsescu spunea recent că trebuie să regândim ţinta pentru adoptarea euro, având în vedere situaţia proastă în care se află astăzi România şi posibilitatea ca economia să fie suficient de consolidată pentru acest pas.
„În mod categoric, trebuie reevaluat momentul intrării în zona euro, nu neapărat din punct de vedere al posibilităţilor noastre de a atinge parametrii ceruţi de intrarea în zona euro (…) Deci, ne-am putea menţine 2014 ca an al intrării în zona euro. Problema este dacă România va fi suficient de consolidată, financiar şi economic, pentru a face faţă în zona euro şi aceasta este o decizie care nu poate fi luată acum”, a declarat Băsescu pentru postul naţional de radio, care s-a referit la altă dată de adoptare a euro decât cea din ţinta BNR.
În momentul de faţă, România nu îndeplineşte decât una dintre condiţiile de integrare în zona euro stipulate în Tratatul de la Maastricht.
Inflaţia ar trebui să nu depăşească cu mai mult de 1,5 pp rata inflaţiei celor trei state membre cu cele mai stabile preţuri din Uniune. Potrivit Eurostat, în luna iulie, primele două ţări cu cea mai mică inflaţie anuală sunt de fapt în deflaţie. În Irlanda, inflaţia anuală este de -1,2%, iar în Letonia este de -0,7%. A treia ţară cu cea mai mică inflaţie din UE este Slovacia cu 1%. Media inflaţiei anuale la nivelul zonei euro era de 1,7% la sfârşitul lunii iunie şi de 2,1% la nivelul întregului bloc comunitar.
În iulie, rata anuală a inflaţiei în România atinsese 7,1%, cu mult peste ţinta BNR de 3% pe an. Până la sfârşitul anului, inflaţia anuală va ajunge la 8%, iar BNR ţinteşte o inflaţie anuală de 3,2% în 2011.
Un alt punct unde ţara noastră stă prost este cel al deficitului bugetar. În 2009, deficitul bugetar a fost de 8,3% din PIB, cu mult peste limita zonei euro de 3% din PIB.
Potrivit acordului cu finanţatorii externi, România ar trebui să limiteze deficitul în acest an la 6,8% din PIB. Ţinta de deficit pentru 2011 este de 4,4% – foarte ambiţioasă, spun economiştii, iar pentru 2012 este de 3,1%.
Deficitele mari din ultimii ani, înregistrate chiar şi atunci când economia creştea spectaculos, au făcut ca datoria publică a ţării să crească substanţial. În 2006, datoria publică era de 18,4% din PIB, pentru ca în 2009 să ajungă la 30% din PIB.
Potrivit ultimul Raport de convergenţă al Comisiei Europene, datoria publică va creşte la 35,8% din PIB în 2011. Încă nu avem probleme în ceea ce priveşte criteriul datoriei publice pentru că limita pentru intrarea în zona euro este de 60% din PIB, dar dacă statul va continua să se împrumute, atunci am putea ajunge să nu mai îndeplinim nici acest criteriu – de la care, de altfel, europenii au mai făcut rabat în trecut.
Rata dobânzilor pe termen lung este în continuare peste limita impusă de UE. Potrivit procedurilor, dobânzile la obligaţiunile de tip benchmark cu scadenţa la 10 ani nu ar trebui să depăşească cu mai mult de 2 pp ratele de dobândă pentru împrumuturi similare din ţările UE cu cea mai mică inflaţie.
Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, datele aferente pe luna iulie arată că ratele de dobândă pentru obligaţiunile pe 10 ani erau de 5,32% pe an în Irlanda şi de 3,93% în Slovacia. Pentru România, ratele de dobândă sunt de 7,18% pe an.
Totuşi, în aceste condiţii, cei de la Fitch cred că ţinta 2015 este încă fezabilă. Într-un raport publicat în luna mai, analiştii Fitch notau că termenul este ambiţios. dar România ar putea intrea în ERM 2 –Mecanismul ratelor de schimb şi anticamera zonei euro – în 2012. Din momentul în care România îşi va asuma stabilitatea leului, timp de doi ani, moneda naţională nu va avea voie să fluctueze cu mai mult de 15% faţă de euro.
Analiştii spun că nu ar trebui să ne grăbim cu intrarea în zona euro, dar că ar fi bine dacă am îndeplini criteriile. Cei care susţin că trecerea la moneda unică europeană ar fi de preferat să fie amânată invocă situaţia Greciei, ţară care a avut mari probleme economice şi financiare de la începutul acestui an. Pe de altă parte, ne putem aştepta ca nici europenii să nu dorească să accepte ţări care stau prost la principalii indicatori macroeconomici tocmai din experienţa avută cu Grecia sau celelalte ţări cu deficit excesiv.
„Sigur că ar fi fost bine să intram intr-un astfel de mecanism de disciplină, dar dacă intri nepregătit, efectul este rău. Li s-a întâmplat chiar itlaienilor, poţi să intri la un curs de schimb nerealist, care să îţi penalizeze exportatorii, pe de altă parte un curs de schimb care să fie defavorabil debitorilor – trebuie câtărite bine aceste lucruri. Cred că o amânare de un an de zile ar fi bună”, spune consultantul financiar Bogdan Baltazar.
Într-un sondaj efectuat de Reuters la începutul acestui an, analiştii chestionaţi vedeau deficitul excesiv drept cea mai mare problemă a accederii în zona euro atât pentru România, cât şi pentru celelate state care vor să adopte euro.
Dincolo de problema deficitului, Baltazar spune că trebuie să fim foarte atenţi şi în privinţa cursului de schimb.
„Cred că intrarea în mecanismul cursului de schimb şi după aceea efectiv în zona euro vor avea un efect pozitiv asupra României şi vor asupra unei oarecare disciplinări a noastre, în primul rând a guvernului, dar şi a agenţilor economici”, spune acesta.
Dintre statele candidate, doar Estonia va intra în zona euro la 1 ianuarie 2011. Bulgaria, Ungaria, Lituania, Letonia mai au de aşteptat pentru 2014, în timp ce Cehia, Polonia şi România ar putea adera în 2015.
