Indiferent cine va fi noul ocupant al portofoliului de la Justiţie, ar trebui să înveţe o lecţie pe care predecesorii lui au aprofundat-o – Mona Pivniceru s-a apucat de o nouă procedură de selecţie pentru şefii parchetelor, iar înaintea ei, Cătălin Predoiu, alt tehnocrat propus de PNL, reuşise să pună bazele acestei relaţii importante cu partenerii externi.
Relaţie care nu se bazează pe „indicaţii” venite de la Bruxelles, ci pe o adevărată negociere diplomatică. Cătălin Predoiu, cel mai longeviv ministru al României democrate a aplanat situaţia de criză pe care a găsit-o în 2008, când România era ameninţată cu clauza de salvgardare şi nu numai că s-a ieşit din criză, dar s-a întemeiat o reală colaborare atât cu Europa, cât şi cu partenerii nord-atlantici. Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a fost la un pas de restrângerea sau ridicarea MCV, îi mai trebuia un singur raport de ţară pozitiv.
Pe lânga o bună cunoaştere a portofoliului MJ şi recunoaştere din partea Bruxellesului, noul ministru trebuie să posede o bună diplomaţie şi experienţă în a trata cu toate partidele. Ministrul Cătălin Predoiu a exercitat mandatul în diverse formule de guvernare, PNL-UDMR, PDL-PSD, PDL-UDMR-UNPR.
Noul ministru trebuie să fie compatibil cu procurorii propuşi, pentru a nu interveni tensiuni, aşa cum au fost în perioada 2007, între ministru şi DNA. Ministrul Cătălin Predoi a lucrat practic cu toţi procurorii propuşi de Premier. În 2009, salariile magistraţilor au fost majorate cu 60%. Două greve ale AMR au fost dezamorsate, iar raportul de ţară a fost pozitiv.
În 2010, Codul de procedură civilă şi codul de procedură penală au fost trecute prin Parlament, iar Legea micii reforme a gost trecută prin parlament şi pusă în aplicare. Raportul de ţară a fost pozitiv şi în 2011, iar Legea privind răspunderea magistraţilor a fost trecută prin Parlament. Şi Legea grefierilor a fost trecută prin Paralment în 2012, iar strategia naţională anticorupţie elaborată de Ministerul Justiţiei condus de Cătălin Predoiu a fost adoptată de Guvern.
