Gherghina a arătat că anul trecut a crescut atât PIB-ul nominal, de la 547 miliarde lei lei, prognoza iniţială, la 578,5 miliarde lei, date finale anunţate de Institutul Naţional de Statistică, cât şi deflatorul (creşterea medie a preţurilor luate în calcul la formarea PIB – n.r.), astfel că nivelul creşterii economice a rămas la 2,5%.
Secretarul de stat a precizat că noul nivel de PIB pentru acest an este calculat la o creştere economică în jur de 1,7%, adică mijlocul intervalului 1,5-2%, în condiţiile în care deflatorul rămâne „cam la acelaşi nivel” cu cel rezultat în 2011.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Gherghina a evitat un răspuns clar, arătând că execuţia bugetară a fost similară lunilor corespunzătoare din anii precedenţi, indicând un sold preliminar negativ de peste 2 miliarde lei.
Raportat la PIB, deficitul bugetar s-a cifrat la 0,32%- 0,4%, ceea ce ar corespunde, în condiţii liniare, cu un deficit anual de 1,98% – 2,46% din PIB.
Având în vedere că în ianuarie s-a consemnat un excedent de un miliard de lei, rezultă că în a doua lună a anului deficitul a fost de peste 3 miliarde lei.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că puterea are datoria de a găsi soluţii ca în jurul datei de 1 iunie să fie „reîntregite” salariile bugetarilor.
El a arătat că această reîntregire a salariilor bugetarilor va trebui făcută în condiţiile în care în luna ianuarie a fost colectat la buget un excedent faţă de veniturile planificate, însă în februarie a fost un minus de două ori mai mare decât excedentul din luna precedentă. Potrivit preşedintelui, şi în martie este posibil un minus în colectarea veniturilor la buget, dar acesta se datorează conjuctural situaţiei meteorologice din luna februarie.
După reducerea salariilor cu 25% în iulie 2010, bugetarii au primit anul trecut o majorare salarială cu 15%, iar pentru refacerea completă a veniturilor iniţiale ar urma să mai beneficieze de o creştere cu circa 16%.
Totodată, ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, a declarat vineri că Guvernul urmăreşte majorarea veniturilor populaţiei, dar în limitele care permit finanţarea acestei măsuri în anii viitori şi menţinând ţinta de deficit pentru acest an, de 1,9% din PIB, astfel că orice surplus va depinde de creşterea economică.
