Investitorii cei mai bogaţi care apelează la serviciile de administrare ale firmelor specializate pot fi găsiţi printre clienţii celor cinci SAI -uri care controlează 92% din piaţa acestor servicii (v. tabel). Aproape 80 % dintr-un total al activelor de peste 6,5 mld. lei sunt la Raiffeisen Asset Management (RAM) şi la Erste Asset Management şi tot aici se întîlnesc şi multe dintre cele mai mari portofolii.
„Clienţii noştri au portofolii de până la câteva milioane de euro şi începând cu 100 de lei“, spune Mihail Ion, preşedintele RAM. Conturi de investiţii de peste un milion de dolari se întîlnesc şi la BRD Asset Management şi la Certinvest. „Statistic vorbind, am înregistrat şi cazuri de depăşire a plafonului de un milion de euro“, confirmă Dan Nicu, directorul general al BRD Asset Management.
Totodată, cele mai mari trei portofolii ale clienţilor Certinvest sunt, în ordine, de două milioane USD, de 2,8 milioane de lei şi respectiv de 2,3 milioane lei, potrivit lui Eugen Voicu, fondatorul companiei şi preşedintele consiliului de supraveghere al SAI Certinvest.
Există şi români care au milioane de lei numai în fonduri mutuale. Astfel, Fondul BCR Monetar are un client care are trei milioane de lei, potrivit lui Dragoş Neacşu, preşedintele executiv al Erste Asset Management România, care administrează fondul.
Mediile statistice nu sunt la fel de spectaculoase. Cei aproape 224.000 de români au în medie câte 20.000 de lei în titlurile celor 57 de fonduri mutuale de pe piaţă, potrivit ultimului raport al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).
Doar cinci dintre cele 20 de SAI-uri de pe piaţă oferă şi servicii de administrare personalizată în conturi individuale, iar media acestora nu ajunge la un milion de lei .
Provocarea „private banking“
Cele mai mari conturi de investiţii ale românilor bogaţi sunt administrate personalizat în portofolii de tip private banking, care depăşesc cu mult 10 milioane de euro, în România, şi sunt de zeci de milioane de euro în străinătate, potrivit specialiştilor în domeniu. Cei mai mari clienţi de private banking ai BCR aveau conturi de peste 10 milioane de euro încă de acum trei ani.
Clienţii serviciilor de private banking vor fi apelat mai întâi la SAI-uri, dacă au fost atraşi de administrarea personalizată din stadiile incipiente ale averii. Sunt şi unii ale căror resurse au fost atrase de managerii de private banking direct din depozitele bancare, dar progresul firesc este de la depozite, la fonduri mutuale, la conturi personale la SAI şi în sfârşit la serviciile de private banking sunt mult mai exclusiviste.
Ca să ajungi la o SAI nu este nevoie de prea multe zeci de mii de lei, în vreme ce la departamentele de private banking ale băncilor româneşti ţintesc spre praguri minime de sute de mii de euro. Nu întodeauna cu succes, dar asta este o altă poveste.
OTP Asset Management România (OTP AM), de pildă, administrează deţineri de până la 100.000 de euro şi probabil că clienţii respectivi sunt de tip Private banking. De altfel, din partea grupului OTP România ne-a răspuns Corina Grigore, care este chiar manager Private Banking la OTP Bank România: „Portofoliile cele mai mari portofolii ale persoanelor fizice se regăsesc în cadrul categoriei de clienţi private banking şi depăşesc fiecare douiă milioane de euro. Valoarea medie a activelor în administrare pentru un client din această categorie este de aprox. 100.000 euro“.
„Investiţia în fonduri mutuale reprezintă primul pas în realizarea unei diversificări a portofoliului şi în conştientizarea existenţei unor alternative de investiţii la depozitele clasice“, observă Corina Grigore. OTP AM adminsitrează 160 mil. lei pentru circa 5000 de investitori.
Traseele banilor spre randamentele cele mai potrivite
Între averile administrate în regim de private banking, conturile individuale la SAI şi fondurile mutuale se produce, de altfel, o adevărată osmoză. Opiniile privind fluxurile predominante dintre aceste tipuri de instrumente diferă de la administrator la administrator.
De multe ori, noii clienţi de cont individual nu migrează neapărat dinspre fondurile mutuale către un portofoliu administrat, ci mulţi dintre ei vin chiar din zona de private banking. „Ei sunt nesatisfăcuţi de randamentele oferite şi îşi doresc o diversificare pe mai multe instrumente financiare şi performanţe în consecinţă“, spune Eugen Voicu.
„Foarte mulţi dintre clienţii noştri folosesc opţiunea de a-şi transfera deţinerile gratuit dintr-un fond într-altul (spre exemplu dintr-unul mai riscant catre unul mai conservator atunci când piaţa este pe un trend nefavorabil, sau viceversa, atunci când bursele cresc)“, adaugă preşedintele Certinvest.
Cazul Certinvest este interesant pentru că este singura SAI de pe piaţă care intenţionează să ofere servicii de administrare personală a plasamentelor individuale similare cu cele de private banking, deşi este o firmă independentă, adicănu face parte dintr-un grup bancar. Astfel că pragul minim este unul dintre cele mai ridicate dintre cele cinci SAI-uri: 100.000 de lei.
„În funcţie de deţinerile avute în fonduri de investiţii dar şi de alte resurse, un investitor poate deveni client de tip private banking. Pe de altă parte sunt şi clienti private banking care devin investitori în fonduri prin intermediul ofertelor propuse de noi pentru diversificarea plasamentelor“, constată Dan Nicu de la BRD Asset Management.
La rândul lui, Mihail Ion, preşedintele Raiffeisen Asset Management, consideră că „nu se poate vorbi despre un traseu al clienţilor de la fonduri către private banking, ci mai degrabă invers.
O ofertă de private banking se referă la relaţia dintre un client cu avere ridicată şi banca sa şi presupune, între altele, şi consilierea financiară de care beneficiază clientul în privinţa plasării sumelor de care dispune sau acoperirea nevoilor de finanţare ale acestuia. În privinţa oportunităţilor de plasament, în universul instrumentelor financiare sunt incluse şi fondurile de investiţii“, conchide Mihail Ion.
