“Firmele profită de situaţie pentru a-şi înlocui angajaţii, fie pe cei slabi, fie pe cei medii sau chiar buni cu unii şi mai buni, la orice nivel: top, middle, entry. De regulă, înlocuiesc un angajat fie cu unul mai bun, dar care vine pe acelaşi salariu, fie cu unul la fel de bun, dar care acceptă un salariu mai mic”, spune George Butunoiu, specialist executive search.
Potrivit acestuia, înainte de criză, jumătate din numărul recrutărilor vizau poziţii noi, iar cealaltă jumătate – proiecte de înlocuire, acum ponderea proiectelor de înlocuire a ajuns la peste 90%.
Deficitul de specialişti la nivel de management este specific majorităţii sectoarelor de activitate din România, lipsa mangerilor cu experienţă rămâne o problemă majoră pentru mulţi dintre angajatori. România se află pe unul dintre ultimele locuri, printre cele 13 state din regiunea Europa Centrală şi de Est, în ceea ce priveşte gradul de specializare la nivel de middle şi top management, potrivit unui studiu despre modul în care ţările CEE îşi dezvoltă lideri, realizat de Heidrick&Struggles, una dintre cele mai mari companii de executive search din lume. Nivelul scăzut de specializare la nivel de middle şi top management, capacitatea de a creşte şi de a dezvolta talente, precum şi calitatea învăţământului obligatoriu, universitar şi a şcolilor de afaceri sunt capitole la care România are un punctaj mai slab faţă de ţările din regiune.
“În România, scoatem absolvenţi de studii superioare pe bandă, fără să existe o legătură cu realitatea economică. Există în învăţământul românesc o lipsã acută de comunicare cu mediul real de afaceri, şi ne trezim cu jumătate dintre absolvenţii de medicină vânzând medicamente, cu ingineri făcând contabilitate sau cu economişti care nu ştiu să calculeze TVA‑ul”, afirmã Alexandru Talmazan, managing partner al firmei de executive search Wrightson. Potrivit reprezentanţilor mediului de afaceri, programa şcolară nu este structurată în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa muncii, iar majoritatea absolvenţilor nu au cunoştintele necesare pentru a se încadra în muncă.
“În acest moment statul nu îşi asumă niciun fel de strategii, nici prin sistemul de educaţie, nici prin cel de formare şi reconversie profesională sau calificare. Nu există un sistem care să funcţioneze cât de cât eficient pentru a asigura economiei necesarul de resurse pe care aceasta îl cere”, spune Cristina Pasat, director general al firmei de recrutare Professional. Aceasta mai adaugă că nu este normal ca o firmă să investească sume importante în training, pentru că nu are de unde să-şi asigure resursele umane competente.
“Oamenii pe care îi atragi în firmă au trecut printr-un sistem de educaţie, dar ce le oferă acest sistem, care sunt abilităţile pe care ei şi le însuşesc şi pe care le pot folosi la locul de muncă? Nu este normal ca un angajator să dubleze efortul sistemului de educaţie pe care îl susţine prin taxe şi impozite şi să primească, în schimb, forţă de muncă inutilizabilă”, susţine Pasat. Sistemul educaţional produce anual câteva zeci de mii de absolvenţi de drept, studii economice, iar piaţa are nevoie de ingineri, IT-işti şi muncitori calificaţi.
Numărul absolvenţilor de studii economice a ajuns la aproape 30.000, iar cel al absolvenţilor de drept, la 9.000, în schimb, oferta de locuri de muncă pentru aceste categorii de absolvenţi nu depăşeşte câteva mii. În contextul economic actual, majoritatea companiilor nu mai fac angajări, dar, cu toate acestea, peste 60% dintre organizaţii reclamă lipsa de personal specializat. Mai mult, companiile au în continuare probleme în a găsi manageri bine pregătiţi, în ciuda faptului că, în ultima perioadă, pe piaţa muncii putem vorbi despre un excedent de personal.
Potrivit unui studiu recent, realizat de compania de recrutare şi leasing de personal Manpower, managerii ocupă locul patru în topul celor mai căutaţi angajaţi pe piaţa locală. Problema deficitului de manageri nu a fost rezolvată, spune Paul Milata, country manager pentru Bulgaria şi România al companiei de executive search Kienbaum.
“În ultimii ani, au fost create cariere de vreme bună, care se pot recunoaşte după educaţie, anii de experienţă şi pretenţii. Astfel de persoane sunt acum disponibilizate, ceea ce nu ar trebui să mire pe nimeni. Dar, bineînţeles, nu trebuie generalizat, sunt şi manageri buni”, adaugă Milata. O altă explicaţie pentru deficitul de manageri şi executivi şi nivelul scăzut de pregătire al unora dintre aceştia de pe piaţa locală este aceea că mulţi sunt atraşi de ofertele de muncă din străinătate, unde primesc salarii cu 50-100% mai mari decât cele pe care le primesc în ţară. De exemplu, români care activează la nivel de middle şi top în instituţiile financiare din centrul financiar londonez, aşa-numitul “City”, câştigă între 60.000 şi 120.000 de lire sterline anual (aproximativ 75.000-150.000 de euro anual).
Cu toate acestea, banii nu sunt singurul motiv pentru care românii care lucrează în “City” pe pieţe de capital nu doresc să revină în ţară. Un motiv la fel de important este acela că vor găsi cu greu în ţară instrumentele cu care se lucrează în Anglia.
Mai trebuie lucrat la eficienţă
Managerii români au un punctaj slab şi la capitolul eficienţă la locul de muncă, mai puţin de 5% dintre aceştia au un nivel maxim de eficienţă în timpul orelor de lucru, potrivit unui studiu realizat de compania de training Accelera. În studiul menţionat, 12% dintre managerii români nu fac nimic pentru a-şi creşte eficienţa la locul de muncă, în timp ce majoritatea managerilor (84%) acordă foarte puţin timp unor activităţi precum dezvoltarea colaboratorilor, motivare, activităţile de delegare a sarcinilor.
Nu stăm bine nici la capitolul investiţii în programele de pregătire profesională a angajaţilor, în ciuda faptului că avem probleme mari în ceea ce priveşte gradul de specializare pe toate nivelurile.
Companiile de pe piaţa locală investesc mult mai puţin în training comparativ cu cele din ţările din Europa Centrală şi de Est. Anul trecut, companiile de pe piaţa românească au investit în programele de pregătire profesională aproximativ 170 de euro per angajat, mult sub media de 300 euro înregistrată în Europa Centrală şi de Est. Totodată, media numărului de ore de pregătire profesională pentru fiecare angajat a fost de numai 14 ore în România, sub media de 20 ore înregistrată la nivel european, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC).
Anul acesta, pe fondul crizei, stăm chiar mai rău, doar 6% dintre companii au un buget de training de peste 300 de euro, 16% vor aloca programelor de training între 150 şi 300 de euro, iar cele mai multe dintre acestea (45%) vor cheltui pe training mai puţin de 150 euro de persoană, potrivit Accelera.
Deficit de personal
Managerii, pe locul patru în topul celor mai căutaţi
1 Muncitori calificaţi
2 Ingineri
3 Reprezentanţi vânzări
4 Manageri
5 Poziţii în Financiar-Contabilitateţ
Sursa: Manpower
