Topul după valoarea vânzărilor este similar cu cel în volum în ceea ce priveşte produsele care îl compun, diferă însă doar poziţiile. Astfel, în ceea ce priveşte cantităţile cumpărate, topul este dominat tot de fructe, însă pe poziţiile următoare se află apa şi zahărul. Diferenţele sunt date de faptul că preţul ţigărilor spre exemplu este de 6-7 ori mai mare decât al unei sticle de apă minerală, spre exemplu, scrie ZF.RO
Topul Carrefour evidenţiază astfel cum arată coşul zilnic sau săptămânal al românilor, dar fiind că grupul francez este prezent pe piaţa locală cu mai multe formate de magazine, de la hipermarketuri la supermarketuri, proximitate şi online.
„Practic, în coşul săptămânal de cumpărături găsim multe produse de bază, de consum curent“, spune Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour în România. Cumpărăturile săptămânale sunt realizate de români de regulă în hipermarketuri unde ajung în weekend şi unde îşi umplu coşul cu produse. Un hipermarket are circa 50.000-60.000 de articole, cele mai multe alimentare, dar şi produse de îngrijire personală, a locuinţei, electrocasnice sau mobilă.
În totalul businessului, peste 80-85% din afacerile unui hipermarket reprezintă vânzările de alimente.
În România, grupul Carrefour număra 191 de magazine dintre care 29 de hipermarketuri, 108 supermarketuri, 43 de magazine de proximitate sub brandul Express (pentru zona urbană), zece magazine de proximitate Contact pentru zona rurală şi un magazin online. Pe piaţa locală, francezii au cumpărat şi reţeaua de peste 80 de magazine Billa, însă tranzacţia nu a primit încă acordul Consiliului Concurenţei.
În ceea ce priveşte cifra de afaceri, grupul Carrefour este al doilea cel mai mare jucător din retailul autohton, cu afaceri estimate de ZF la circa 1,5 mld. euro anul trecut pe toate formatele. Cea mai mare contribuţie, de peste 1 mld. euro, o au hipermarketurile. Acestea au şi cea mai largă ofertă de produse, şi cea mai mare suprafaţă, ce depăşeşte şi 10.000 mp.
De altfel, şi în raportul anual al grupului francezii au anunţat o creştere de 13% a businessului din România, creştere ce aminteşte de vremurile de dinainte de criză.
„Reducerea TVA (la alimente, de la 24% la 9% în iunie 2015 – n. red.) a determinat o creştere a vânzărilor pentru produsele de larg consum, mai ales a celor alimentare. Aici, apropape toate categoriile au înregistrat creşteri, cele mai semnificative fiind pentru categoriile: băuturi carbogazoase, produse proaspete refrigerate (iaurturi, brânzeturi, carne), bere sau ciocolată“, spune Andreea Mihai. Ea adaugă că grupul francez a înregistrat creşteri şi în zona produselor pentru care TVA nu a scăzut în iunie anul trecut, băuturile alcoolice şi detergenţii fiind două dintre aceste ultime categorii. Începând cu 1 ianuarie 2016 a scăzut însă şi cota generalizată a TVA de la 24% la 20%.
Reducerea TVA, precum şi majorarea salariilor de la stat şi a salariului minim şi-au pus amprenta încă de anul trecut asupra consumului, care a crescut cu circa 9% în 2015, redevenind motorul principal al economiei. Rata de creştere aminteşte de perioada de dinainte de criză, când consumul duduia.
Tot atunci, românii căutau branduri internaţionale consacrate, mărci cu istorie şi renume care să le ofere ceva din gustul capitalismului. Astfel, până în 2009-2010 comerţul modern a urmat la rândul său acest trend. Începând cu anii de criză însă, consumatorii locali şi-au redescoperit patriotismul şi apetitul pentru produse „made in România“, astfel că şi retailerii au început dezvoltarea în această direcţie. Unii au început prin a lansa branduri dedicate (Bun de România – Billa sau Gusturi româneşti – Mega Image), alţii prin a încheia parteneriate cu producători locali de legume şi fructe. Au fost şi retaileri – Lidl sau Auchan – care au încheiat parteneriate cu producători români de lactate, mezeluri, vin sau dulciuri şi au ajuns să exporte bunuri de zeci de milioane de euro pe alte pieţe, fie unde există comunităţi mari de români (Italia, Spania), fie unde se poate crea o cerere pentru astfel de bunuri.
„Majoritatea produselor de larg consum sunt realizate în România chiar dacă sub branduri cunoscute la nivel internaţional. Există categorii unde ponderea produselor românesti este de 100%, cum este cazul ouălor. La fel, lactatele se apropie de 85-90%, iar la fructe şi legume, în sezon, ponderea merge spre 70-80%“, explică Andreea Mihai.
Ea precizează că din ce în ce mai mult se cumpără produsele româneşti nu doar pentru gustul lor, ci şi pentru a sprijini economia locală. „Este un trend în consum creat inclusiv de către retaileri.“
Carrefour, explică ea, a căutat încă de la început parteneri locali pentru a dezvolta gama de produse alimentare tradiţionale sau producători de fructe şi legume. „În perioada 2007-2008 era foarte dificil să găsim producători români care să poată asigura cantităţile şi calitatea solicitate. În timp am dezvoltat însă procesele astfel încât să putem să lucram cu producatori mici, din proximitatea magazinelor astfel încât marfa să ajungă foarte proaspată la raft. Astfel, clienţii găsesc produse cu gust, la un preţ mai mic pentru că astfel economisim din transport şi sprijinim economia locală.“
