Peste 53% dintre angajaţi sun bărbaţi, respectiv 2,54 milioane persoane. Faţă de anul precedent scăderea numărului mediu de bărbaţi salariaţi (-181.300 persoane) a fost mai mare decât cea a femeilor (-90.700 persoane), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar, ponderea acestora reprezentând 60,5% în anul 2009. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 37,2% dintre salariaţi, iar în cel primar numai 2,3%.
Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 87,6%, respectiv 84,8% din totalul salariaţilor. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de „feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,8% din numărul total al salariaţilor din ramură), învăţământ (69,3%), intermedieri financiare (68,2%), hoteluri şi restaurante (63,6%), potrivit INS.
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului trecut a fost de circa 4,88 milioane persoane, în scădere cu 353.200 persoane comparativ cu sfârşitul lui 2008.
În profil regional efectivul salariaţilor a înregistrat scăderi în toate regiunile, Bucureşti-Ilfov înregistrând cea mai mare scădere (-55.100 persoane). Totodată, comparativ cu celelalte regiuni ale ţării, în regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează cea mai mare parte din efectivul salariaţilor din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,2% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (3,9%), Sud-Est (3,2%), Nord-Est (2,9%) şi Vest (2,6%).
Câştigul salarial mediu brut lunar pe total economie realizat în anul 2009, de 1.845 lei, a fost cu 4,8% (+84 lei) mai mare decât cel din anul 2008. Câştigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naţionale (1.361 lei) a înregistrat o creştere de 4% (+52 lei), comparativ cu anul precedent.
Cele mai mari câştiguri salariale medii nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2009 în intermedieri financiare şi asigurări (de 2,3 ori), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 89,1%, în informaţii şi comunicaţii cu 81,3%, în industria extractivă cu 73,4%.
Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-41,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-35,9%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-26,0%), comerţ (-23,1%), construcţii (-21,5%).
Indicele câştigului salarial real (exprimat în raport cu evoluţia preţurilor de consum ale populaţiei) a fost de 128,3% faţă de anul 1990 şi de 98,5% faţă de anul 2008.
Femeile au câştigat în medie cu 131 lei mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial brut lunar de 1.775 lei (faţă de 1906 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial net lunar de 1.310 lei (faţă de 1.405 lei al bărbaţilor).
Bărbaţilor le-au revenit câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regăsindu-se în alte activităţi de servicii (35,8%), în intermedieri financiare şi asigurări (29,2%) şi în industria prelucrătoare (27,6%).
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2009 s-a situat sub media pe economie în 35 dintre judeţe. Cel mai scăzut nivel (1025 lei) s-a înregistrat în judeţul Bihor, cu 24,7% mai puţin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (1831 lei), cu 34,5% peste media pe economie.
Costul mediu lunar al forţei de muncă s-a situat anul trecut la 2.425 lei/salariat, în creştere cu 5,6% faţă de anul precedent.
Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activităţi economice, valorile pozitive cele mai mari înregistrându-se în activităţile: industrie extractivă (de 2,4 ori), intermedieri financiare (de 2,3 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (de 2,0 ori), informaţii şi comunicaţii (+79,6%). În majoritatea activităţilor costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe ţară, cel mai scăzut fiind în hoteluri şi restaurante (-43,4%).
