Persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat, timp de 12 luni, venituri profesionale supuse impozitului pe venit au beneficiat de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 600 lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, la articolul 12, a prevăzut că sumele acordate ca indemnizaţie pentru creşterea copilului, în temeiul O.U.G. nr. 148/2005, inclusiv drepturile cele care se aflau în plată la data intrării în vigoare a legii se vor diminua cu 15%, începând cu luna iulie 2010.
Legea precizează şi faptul că, în cazul în care va rezulta un cuantum mai mic de 600 lei din recalcularea drepturilor, se va acorda cuantumul minim (de 600 lei).
În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2010, în medie 207.448 persoane au beneficiat lunar de indemnizaţie pentru creşterea copilului sau stimulent. Dintre aceştia, 197.571 persoane au primit indemnizaţie pentru creşterea copilului, un număr mai mare cu 17.160 persoane faţă de perioada corespunzătoare din anul 2009.
Comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a anului 2009 a crescut şi ponderea beneficiarilor de indemnizaţie în total beneficiari ai prevederilor O.U.G. nr.148/2005. Astfel, în timp ce în primele 9 luni ale anului 2009 această pondere a fost de 92,2%, în aceeaşi perioadă a anului 2010 ponderea a fost de 95,2% (diferenţa până la 100% fiind ponderea beneficiarilor de stimulent).
Dacă se analizează distribuţia beneficiarilor pe judeţe, cei mai mulţi beneficiari s-au înregistrat în Municipiul Bucureşti (25.609) şi în judeţele Cluj (7.956), Prahova (7.833), Iaşi (7.671), Bihor (7.309) şi Timiş (7.253).
În perioada menţionată, corespunzător unei sume cheltuite la nivel naţional de 1.671.838.133 lei, suma medie lunară plătită pentru o persoană beneficiară de indemnizaţie a fost de 940 lei, fiind cu 176 lei, respectiv 23%, mai mare decât cea înregistrată în acelaşi interval din anul anterior.
În perioada analizată, un număr de 9.877 persoane îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului, care au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, au primit un stimulent lunar în cuantum de 100 lei, sumele cheltuite în acest scop de la bugetul de stat fiind de 9.444.072 lei.
Faţă de perioada corespunzătoare din anul anterior, numărul mediu de beneficiari de stimulent s-a redus cu 5.419 persoane (35,4%), ca efect conjugat al măririi sumelor acordate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi al crizei economice care a generat locuri de muncă mai puţine şi mai nesigure.
Astfel, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2010 doar 4,8% din totalul persoanelor îndreptăţite să primească indemnizaţie pentru creşterea copilului au optat pentru întoarcerea pe piaţa muncii şi deci au beneficiat de stimulent, comparativ cu 7,8% în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie din anul precedent.
Numărul de dosare de acordare a stimulentului şi indemnizaţiei în care reprezentantul legal al familiei era de gen masculin a fost de 37.697 (18,2% din total dosare), dintre acestea fiind înregistrate în mediul urban 17.565 dosare (46,6%).
Noua formulă de acordare a indemnizaţiei pentru copiii născuţi începând cu 1 ianuarie 2011 prevede măsuri opţionale, aflate la dispoziţia părinţilor, pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau trei ani în cazul copilului cu handicap.
Astfel, în situaţia în care părintele optează pentru concediul de creştere a copilului până la vârsta de un an, va primi o indemnizaţie lunară de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.
Totodată, părintele poate beneficia de un ‘stimulent de inserţie pe piaţa muncii’ de 500 lei pe lună, dacă se întoarce la activitatea profesională până la împlinirea de către copil a vârstei de un an. În acest caz, stimulentul se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani.
În situaţia în care părintele nu revine pe piaţa muncii, poate opta pentru acordarea unui concediu fără plată pentru îngrijirea copilului cu vârsta între unu şi doi ani.
Conform unui actu normativ adoptat săptămâna trecută, mai există şi o a doua variantă, de asemenea opţională. Astfel, în situaţia în care părintele optează pentru rămânerea în concediul pentru creşterea copilului până la data la care acesta împlineşte vârsta de doi ani, va primi o indemnizaţie lunară în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei. Pentru această opţiune stimulentul de inserţie nu se acordă.
Pentru copilul cu handicap, părintele poate beneficia de concediul pentru creşterea copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de trei ani, iar indemnizaţia este de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.
În cazul copilului cu handicap, acordarea stimulentului se realizează, oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de trei ani.
Pe lângă aceste prevederi, actul normativ include măsuri aplicabile oricărei situaţii. Este vorba despre suplimentarea indemnizaţiei cu 600 de lei, începând cu cel de-al doilea copil pentru sarcinile multiple. Pentru naşterile survenite în interiorul perioadei de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, indemnizaţia se suplimentează cu 600 lei.
