Pierderea a fost cauzată de impactul restructurării datoriei de stat a Greciei şi de deprecierea participaţiilor instituţiei la Commerzbank şi WestLB.
SoFFin nu este o bancă, astfel că pierderea înregistrată anul trecut nu poate fi comparată neapărat cu rezultatul negativ raportat pentru 2008 de Dresdner Bank, de 6,18 miliarde euro.
Însă rezultatele arată că pierderile din sistemul bancar german continuă să-şi facă apariţia la ani buni după ce băncile salvate de stat au redevenit profitabile.
Dresdner Bank a fost absorbită de Commerzbank, care a înregistrat anul trecut un profit net de 638 milioane euro.
Germania a înfiinţat SoFFin în octombrie 2008, încercând să restaureze încrederea în sectorul financiar după ce mai multe bănci, printre care Hypo Real Estate, IKB şi SachsenLB, au fost aproape de colaps din cauza crizei financiare.
Guvernul german a permis acestor bănci să transfere p parte din activele „toxice” în aşa-numitele „bad banks”, prin care riscurile şi pierderile asociate acestor active au fost transferate către stat.
Prin îndepărtarea activelor toxice din bilanţ şi atragerea de injecţii de capital – o parte tot de la stat – băncile respective au reuşit să revină pe profit.
Pierderea SoFFin se încadrează în dezbaterea la nivel european privind părţie responsabile de costul „curăţeniei” în sistemul financiar.
Spania se pregăteşet să forţeze sectorul bancar să-şi asume costurile pierderilor neprovizionate pe active imobiliare, după ce vor fi transferate într-un holding special, au declarat vineri surse guvernamentale spaniole.
În 2009, Germania a ales să naţionalizeze cea mai mare bancă de credite imobiliare, Hypo Real Estate, mişcare controversată prin care guvernul şi-a asumat pierderi viitoare ale instituţiei financiare.
Fondul SoFFin a arătat, în raportul financiar pe 2011, că a fost forţat să absoarbă pierderi de 11,4 miliarde euro de la FMS Wertmanagement, vehicul care a preluat activele toxice ale Hypo Real Estate. Din această sumă, 8,9 miliarde euro reprezintă pierderi cauzate de restructurarea datoriilor Greciei.
Pierderile au fost accentuate de ajustarea valorii participaţiei de 25% deţinută de SoFFin la Commerzbank, a doua mare bancă germană, precum şi de deprecierea capitalului non-votant la banca WestLB.
Germania s-a văzut constrânsă să salveze de la colaps mai multe bănci în perioada 2007-2009, după ce prăbuşirea pieţei creditelor ipotecare subprime a declanşat o criză a creditelor interbancare şi pierderi uriaşe în portofoliile instituţiilor financiare.
La apogeul crizei financiare subprime, SoFFin a fost forţat să furnizeze garanţii de 168 miliarde euro şi injecţii de capital de 29,4 miliarde euro pentru şapte bănci germane.
