Şeful Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare (ISV) Bistriţa-Năsăud, Daniel Pop, a declarat că din pădurile aflate în proprietatea primăriilor a fost exploatat cel mai mult lemn – în jur de 90 la sută.
„În 2012, în Bistriţa-Năsăud a fost exploatată o cantitate de 591.000 de metri cubi de masă lemnoasă, din care 20.000 de metri cubi din pădurea publică a statului (administrată de Romsilva – n.r.), 531.000 de metri cubi din pădurea proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, 30.003 metri cubi din pădurile proprietate privată şi 10.000 de metri cubi din vegetaţia aflată în afara fondului forestier. Pentru cantitatea exploatată s-au încasat peste 12 milioane de euro”, spune Daniel Pop.
Potrivit acestuia, într-un vagon de tren intră circa 45 de metri cubi de lemn, ceea ce înseamnă că întreaga cantitate de masă lemnoasă explotată din Bistriţa-Năsăud în 2012 ar fi încăput în 13.133 de vagoane de tren.
„Pentru aceste cantităţi s-a emis autorizaţie de exploatare şi s-a tăiat conform posibilităţii stabilite prin amenajamentele silvice. Cifra pare impresionantă, dar, dacă s-a respectat regimul silvic şi prevederile amenajamentelor silvice, nu cred că este o problemă. Era o problemă dacă nu s-ar fi respectat”, a spus Pop.
El a precizat că Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Bistriţa-Năsăud a descoperit că, ilegal, anul trecut au fost tăiaţi copaci care ar intra în 200 de vagoane de tren.
„Ilegal a fost tăiată cantitatea de 9.463 de metri, care ar încăpea în 210 vagoane de tren la aceeaşi încărcătură de 45 de metri cubi/vagon. Reprezintă un procent mic raportat la tăierile legale, nu de îngrijorat, dar tăieri ilegale au fost de când este lumea, probabil, şi noi tocmai de-asta muncim pentru a le diminua şi a le stopa. Pentru stopat e nevoie să mai treacă mulţi ani până se va forma şi conştiinţa poporului român, dar nu trebuie să ne facem griji degeaba fiindcă ele sunt în limitele bunului simţ. În alţi ani erau mult mai mari aceste tăieri”, a spus Daniel Pop.
Potrivit statisticilor ISV Bistriţa-Năsăud, cel mai mult lemn a fost tăiat de pe raza Ocolului Silvic Valea Ilvei – 111.000 de metri cubi de lemn (2.466 de vagoane de tren).
Ocolul Silvic Telciu a tăiat peste 66.000 de metri cubi (1.466 de vagoane), Ocolul Silvic Someş-Ţibleş 54.000 de metri cubi (1.200 de vagoane), Ocolul Silvic Tihuţa Colibiţa peste 41.000 de metri cubi (911 vagoane), iar Ocolul Silvic Bistriţa Bârgăului 32.000 de metri cubi (711 vagoane).
Întrebat dacă nu i se pare o cantitate mare în condiţiile în care sunt foarte puţine fabrici de prelucrare a lemnului şi cea mai mare cantitate este vândută sub formă de buşteni, Pop a răspuns: „Probabil că trebuie regândite normele tehnice silvice, regândit modul de întocmire a amenajamentelor silvice, într-un cuvânt regândită concepţia despre silvicultura românească, dar atât timp cât tăierile se fac controlat, după normele silvice în vigoare, şi respectă amenajamentele silvice întocmite pentru fiecare unitate de producţie trebuie să le luăm ca atare. Probabil că ar fi oportună reanalizarea conceptului despre exploatarea pădurii, regândite normele tehnice, modul de întocmire a amenajamentelor silvice. E o discuţie tehnică şi depăşeşte competenţele noastre instituţionale. Noi trebuie să urmărim respectarea normelor tehnice în vigoare şi a amenajamentelor silvice în vigoare. Nu putem gândi altfel”, a declarat Daniel Pop.
Întrebat dacă firmele care exploatează lemn contribuie şi la plantat de noi puieţi, Pop a spus că nu este obligaţia firmelor să planteze, ci a proprietarului şi a administratorului.
„Vorbim despre prevederi legale. Moral, toate aceste firme ar putea susţine plantările. Unii dintre ei participă la voluntariat, dar nu au obligaţie legală de a face plantările. Anul trecut s-au făcut lucrări de împăduriri pe 311 hectare şi lucrări de completare pe 66,3 hectare. Au fost plantaţi peste 2 milioane de puieţi. Tot anul trecut, a fost înfiinţată o suprafaţă de 69 de hectare de perimetre de ameliorare a terenurilor degradate în zona de câmpie, la Budeşti”, a spus el.
Pentru a creşte şi a putea fi tăiaţi, puieţii au nevoie de cel puţin patru decenii.
„Vârsta de exploatare a arborelui depinde de specie, de condiţiile staţionare şi de natura lucrării care se efectuează, a tăierii. În cazul răriturilor, tăierile pot începe de la vârsta de 40 de ani a copacului şi se continuă până la 60-70 de ani, iar în cazul tăierilor de promovare a regenerărilor naturale se ajunge la 120 de ani”, a declarat el.
În Bistriţa-Năsăud, primăriile deţin peste 152.800 de hectare de pădure din totalul de 192.000 de hectare de fond forestier cât are judeţul şi tot ele încasează şi cei mai mulţi bani în urma exploatării lemnului.
De exemplu, Ocolul Silvic Telciu, care administrează peste 22.000 de hectare de pădure, adică 17.700 de hectare ale comunei Telciu şi 4.500 de hectare aparţinând unei persoane juridice, a tăiat anul trecut 66.000 de metri cubi de lemne care ar încăpea în 1.466 de vagoane de tren. Luni, instituţia a anunţat că va achiziţiona, prin licitaţie, o maşină 4×4 de teren pentru care este dispusă să plătească 35.000 de euro.
Şeful de ocol, Luca Pupeză, a declarat corespondentului MEDIAFAX că anul trecut Ocolul Telciu a avut venituri de 5,2 milioane de lei şi că îşi permite să îşi cumpere o maşină nouă.
„Maşina de teren pe care am avut-o a fost implicată într-un accident cu daună totală. Avem nevoie de alta. Aşa că am scos la licitaţie achiziţia unei autoutilitare, o maşină 4×4 cu ladă, fiindcă nu avem voie să luăm jeep pur şi simplu fiind considerată maşină de lux. Am fi luat, vă daţi seama. Am alocat 155.000 de lei pentru achiziţie (circa 35.000 de euro)”, a declarat Luca Pupeză.
Potrivit sursei citate, anul acesta Ocolul Silvic Telciu va mai tăia încă 58.000 de metri cubi de lemne (1.288 de vagoane).
„Oricum, cei de pe Ilve taie mai mult ca noi”, a adăuga Luca Pupeză.
