În ciuda amploarei deciziei S&P, analiştii nu văd uniform efectele la nivelul UE sau al României, iar diferenţele sunt observabile încă de la interpretarea anunţului agenţiei de rating.
„Decizia S&P de a reduce ratingul suveran pentru majoritatea ţărilor din zona euro este una foarte greu de digerat. Teoretic, pentru a repara această situaţie, zona euro trebuie să reducă datoria publică şi să arate cum poate credibil să crească veniturile. Pentru ambele este nevoie de timp. O altă soluţie ar fi fost creşterea economică, dar aici probabilitatea este mult mai mică”, a comentat analistul Florin Cîţu.
El crede că pe termen scurt aceste decizii vor afecta negativ creşterea economică din România, prin costuri mai mari ale capitalului.
„Efectul imediat al acestor decizii se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia, Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare„, a spus Cîţu.
Pe termen lung, daca UE vrea să rămână competitivă la nivel global, Cîţu consideră că efectul ar trebui să fie o creştere a productivităţii şi înscrierea pe un canal de creştere economică sustenabilă.
„Totul depinde de cum vor reacţiona politicile economice. Eu sper să înteleagă că a venit momentul ca taxele şi impozitele pe capital să scadă şi astfel să contracareze efectul acestor decizii. Bineînţeles, scăderea taxelor trebuie facută în acelaşi timp cu reducerea datoriei publice”, a adăugat Cîţu.
Economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, spune că pe cât este de dramatică decizia S&P, pe atât este de nefundamentată, şi se întreabă retoric care sunt motivele de netăgăduit pentru care sau fost retrogradate Austria şi Franţa.
„La rândul ei, Italia are maturităţi bine aşezate şi politici fiscale de anul trecut foarte sănătoase, care-i vor conduce la surplus primar. Mi se pare că agenţiile de rating încercă cumva să împingă ţările cu probleme către probleme şi mai mari”, a spus Dumitru.
El vede în următoarea perioadă un nou val de aversiune la risc, care va afecta şi România.
„Dacă ai ajuns să retrogradezi ţări ca Austria şi Franţa, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune şi să vedem o aversiune şi în Europa de Est, prin contagiune, prin neîncredere. Să sperăm că pieţele vor mai începe să diferenţieze. România are politici sănătoase, a redus deja deficitul, arată mult mai bine decât multe state din Europa şi cu o evoluţie în continuare în îmbunătăţire”, a continuat Dumitru.
Economistul Raiffeisen nu exclude niciun efect negativ prin canalul bancar, prin scumpirea costului de finanţare.
„Finanţările în euro, cel mai probabil, vor avea o tendinţă de scumpire în România, ceea ce poate să avea şi un spect pozitiv, prin stimularea creditării în lei. În ceea ce priveşte riscul deprecierii leului, cu o inflaţie mică şi în scădere spaţiul de manevră este mai mare şi ca dobândă, şi la nivel de curs. Cu un curs uşor mai depreciat, până la 4,4 lei/euro, nu văd efecte semnificative. Important să nu fie mai mult”, a adăugat Dumitru.
Deşi în contextul internaţional este inevitabilă o presiune pe curs în toată Europa de Est, Dumitru crede că în România ar trebui să fie efecte mai mici pentru că prezenţa nerezindeţilor este mai redusă.
„Probabil că, treptat, băncile vor primi aprobări de la BNR să vândă euro pentru a-şi reduce poziţiile valutare rezultate din trecerea la IFRS, ceea ce va mai limita presiunea pe cursul de schimb”, a conchis Dumitru.
Lucian Isar este singurul analist român contactat de MEDIAFAX care crede că decizia S&P nu este doar fundamentată, dar chiar uşor în urma realităţilor din pieţele internaţionale şi evaluărilor făcute de investitori.
„Această modificare este în realitate un pas spre normalitate în sensul restabilirii încrederii în arhitectura internaţională de ratinguri şi evidenţierea diferenţelor relative de risc ale diferitelor economii. Modificarea este una sugerată în prealabil de către agenţie, iar investitorii şi guvernele nu au fost luaţi prin surprindere. În plus, nu face decât să vină în urma riscurilor implicit ataşate de către cotaţiile de piaţă diferitelor instrumente cu risc suveran. Altfel spus, mişcarea agenţiei vine cu mult în urma mişcărilor de piaţă”, a comentat Isar.
El crede că decizia S&P poate afecta economia Romaniei atât în sens pozitiv, cât şi negativ.
Pe partea pozitivă, Isar sesizează că S&P aduce ratingul României mai aproape de cel al altor ţări europene, în linie cu existenţa unui diferenţial de risc real mai scăzut.
„Suplimentar, recomadarea S&P de a concentra eforturile către creşterea economică pot permite României mai mult spaţiu de negociere a traiectoriei de atingere a ţintelor pentru realizarea compactului fiscal”, a arătat Isar.
Chiar dacă se înscrie în categoria celor care cred că influentele negative pot veni pe partea fluxurilor financiare şi ale sistemului bancar, Isar nu vede acest pericol din legăturile cu Franţa şi Austria, ci dinspre Grecia.
„În cazul Greciei, situaţia trebuie soluţionată cât mai repede, iar sensul rezolvării, preluarea unei cote mai mari de datorii de catre Europa ori faliment, poate să afecteze semnificativ economia României atât pozitiv, cât şi negativ”, a încheiat Isar.
Un ton mult mai rezervat în ceea ce priveşte impactul asupra României a avut economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa, care sesizează iniţial, dincolo de argumentaţia oficială, coincidenţa între momentul anunţului S&P şi reuşitele de a se împrumuta în piaţă ale Spanirei şi Italiei.
„Nu va fi un impact semnificativ dacă nu face un pas similar şi Moody’s sau Fitch. Dar dacă Franţa îşi pierde definitiv ratingul AAA, adică o altă agenţie de rating o retrogradează, atunci niciun bond emis de o entitate europeană nu mai poate să fie triplu A. Nu exclud o astfel de situaţie, dar această decizie nu va face decât să grăbească crearea unei agenţii de rating europene”, a atras atenţia Bucşa.
În ceea ce priveşte efectele asupra pieţei interne, Bucşa se aşteptă la o penalizare a activelor din centrul şi estul Europei, dar nu vede o contagiune pe canal bancar direct din decizia S&P.
„Probabil că BCE va continua să reducă costurile de finanţare ale băncilor pe termen mediu. Finanţarea alternativă prin obligaţiuni era deja scumpă pentru băncile europene. Cred că sunt alte motivaţii pentru care se va scumpi fiunanţarea, mai importante decât decizia agenţiei de rating. Deja banii se scumpeau pentru băncile europene”, a continuat Bucşa.
Economistul şef al UniCredit s-a arătat sceptic că România va putea ieşi pe pieţele externe în prima jumătate a anului, pentru că se împrumută foarte multe ţări cu rating mai bun şi datorii mari de finanţat.
„Contează disponibilitatea investitorilor de a investi. Cred că dacă vom fi vizaţi de investitori vor fi aceia care au interes pentru Europa de Est. Avem mai multe şanse în continuare în dolari. CDS-ul este în continuare ridicat. Când se va publica deficitul pe 2011, care va fi sub ţinta de 4,4% din PB, se va vedea şi în CDS, pentru că pieţele judecă după ultima cifră”, a mai spus Bucşa.
S&P a retro
gradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului cu câte două trepte şi pe cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei cu o treaptă.
Calificativele Franţei şi Austriei au fost coborâte de la AAA la AA+, clubul ţărilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri – Germania, Olanda, Luxemburg şi Finlanda.
Olanda, Luxemburg şi Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura ţară complet neafectată de raportul S&P fiind Germania, al cărei rating a fost confirmat, cu perspectivă stabilă.
