Pe primul trimestru, coroana suedeză a înregistrat cea mai mare apreciere a unei monede din UE faţă de moneda unică europeană, de circa 2,4%, iar leul a secondat moneda suedeză. De altfel, coroana suedeză şi leul au fost singurele două monede din UE care pe primul trimestru au marcat o creştere faţă de euro.
După primele trei luni ale anului, pe „podiumul” scăderilor fata de euro s-au aflat forintul cu 4,4%, lira sterlină cu 3,8%, zlotul polonez şi coroana cehă cu circa 2,5%.
‘Europa s-a aflat în ultima perioadă într-una dintre cele mai grele situaţii din ultimii ani, pe fondul unui cumul de factori: Ciprul a fost recent într-o criză extremă, rezolvată la limită şi prin măsuri care au stimulat aversiunea investitorilor faţă de risc; situaţia politică din Italia a rămas încă nerezolvată, neajungându-se la formarea unui guvern şi conducând la scăderea ratingului de ţară de către agenţia de rating Fitch; cu câteva săptămâni în urmă, guvernele din Bulgaria şi Slovenia s-au prăbuşit. Monedele din regiune au urmat tendinţa de depreciere asociată scăderii Euro în faţa Dolarului american; moneda unică europeană s-a depreciat în primul trimestru cu cca 2,8% comparativ cu cea americană’, a arătat Silviu Pojar, manager de vânzări la Noble Securities România.
Luna trecută, zlotul polonez a scăzut cu circa 0,68% faţă de euro, iar coroana cehă cu 0,32%.
‘De subliniat, de asemenea, că în ultima perioadă am asistat la reducerea considerabilă a dobânzilor de referinţă în regiune. Banca centrală a Poloniei a decis recent reducerea dobânzii de referinţă până la un nivel record minim, în condiţiile în care Polonia înregistrează cea mai lentă creştere economică din ultimii 12 ani (estimată la 1,2% pentru 2013), iar rata şomajului a depăşit 14%.
Banca Centrală a Ungariei, la rândul său, a redus dobânda de referinţă la un nivel minim record, în contextul unor aşteptate măsuri neconvenţionale de stimulare economică, în timp ce Banca Naţionala a Cehiei a menţinut, de asemenea, rata dobânzii de referinţă la un nivel minim record (…)
Perioada care urmează nu va fi mai uşoară pentru Europa nici din punct de vedere politic, nici economic şi deci nici pe pieţele financiare; pe lista situaţiilor „fierbinţi” se află Italia, unde impasul politic continuă şi Slovenia, cu un sistem bancar care a adunat credite neperformante semnificative şi unde noul guvern va încerca să consolideze băncile cu probleme şi să ia o serie de alte măsuri- inclusiv nepopulare- în încercarea de a evita un acord de bailout cu instituţiile financiare internaţionale. Monedele pot suporta variaţii majore în viitorul apropiat, aşa încât investitorii pe pieţele financiare trebuie să fie foarte vigilenţi la mişcările bruşte’, a arătat Silviu Pojar.
