Românii ar fi putut să rămână fără joburi. Călin Georgescu a promovat, de-a lungul timpului, ideea unei Românii izolate de Uniunea Europeană și NATO, independentă de importuri și bazată exclusiv pe resursele proprii.
Această viziune, deși prezentată drept o soluție pentru suveranitatea economică a țării, ar fi avut consecințe economice devastatoare. Conform Institutului Național de Statistică (INS), citat de Adevarul, aproape o treime dintre angajații din România, adică aproximativ 1,7 milioane de persoane, ar fi rămas fără joburi dacă politicile propuse de Georgescu ar fi fost implementate.
Impactul izolării economice asupra la joburi
În programul său prezidențial, Călin Georgescu a propus ca România să devină independentă de importuri și să elimine dependența de companiile străine, susținând naționalizarea acestora.
Una dintre măsurile radicale preconizate era ca statul român să dețină cel puțin 51% din companiile străine care operează pe teritoriul țării.
În plus, el a sugerat dublarea impozitului aplicat companiilor mari, de la 1% la 2% din cifra de afaceri. Astfel de politici ar fi dus la plecarea multinaționalelor din România, cu efecte severe asupra pieței muncii.
Datele INS arată că, în 2022, circa 29,2% dintre salariații români lucrau în companii cu capital străin. Procentul se traduce în aproximativ 1,7 milioane de joburi, având în vedere un total de 5,75 milioane de angajați la nivel național.
Profilul companiilor cu capital străin din România
Conform INS, majoritatea companiilor străine din România activează în domenii esențiale pentru economie:
- 32% în comerțul cu ridicata și amănuntul, precum și reparațiile auto.
- 12% în construcții.
- 10% în industria prelucrătoare.
- 8% în imobiliare.
Cele mai mari grupuri de întreprinderi cu capital străin sunt controlate din țări precum Germania (18,1%), Franța (11,2%) și SUA (9,3%). Aceste companii contribuie substanțial la economia României prin investiții, joburi și taxe plătite la bugetul de stat.
Consecințele naționalizării
Călin Georgescu a susținut că statul român ar trebui să preia cel puțin 51% din companiile străine și să redefinească economia prin susținerea micilor producători, cooperativelor și agriculturii tradiționale. Deși aceste măsuri par orientate spre creșterea suveranității economice, ele ignoră complet impactul asupra angajaților care depind de companiile multinaționale.
Efectele asupra angajaților
- Pierderea de joburi: 1,7 milioane de români, care lucrează în companii cu capital străin, ar risca să devină șomeri.
- Scăderea veniturilor la buget: Multinaționalele contribuie semnificativ la bugetul de stat prin taxe și impozite. Plecarea acestora ar reduce veniturile fiscale și ar destabiliza economia.
- Descurajarea investițiilor: Politicile agresive, cum ar fi dublarea impozitului și preluarea forțată de acțiuni, ar descuraja investițiile viitoare.
Un viitor nesustenabil
Georgescu propunea în programul său un model economic bazat pe „capitalizarea micului producător”, „agricultură țărănească” și „bănci populare”. Deși aceste inițiative pot contribui la dezvoltarea locală, ele nu pot înlocui efectele economice generate de companiile mari, în special în sectoare precum industrie, comerț sau construcții, unde investițiile străine au fost cruciale pentru modernizarea infrastructurii economice.
