Conform sursei citate, o mare parte dintre gospodării (84,7%) folosesc PC-urile pentru accesarea Internetului de acasă, în timp ce calculatoarele portabile (laptop, netbook, tabletă) sunt folosite de către una din 3 gospodării. Într-o proporţie mult mai mică sunt utilizate alte dispozitive, cum ar fi telefoanele mobile şi smartphonurile (20%).
Tipurile de conexiune folosite la accesarea Internetului de acasă sunt în proporţie de 88,2% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (24,5%) şi de conexiunile narrowband (9,1%).
Datele INS relevă faptul că, din totalul gospodăriilor din România, mai mult de jumătate (54,4%) au acces la reţeaua de Internet acasă, majoritatea (70,9%) dintre acestea concentrându-se în mediul urban.
În profil teritorial, la nivelul anului 2014, conectarea la Internet a fost mai răspândită în gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov (76,7%), urmată la mare distanţă de regiunile Vest şi Nord-Vest (61,3%, respectiv 58,3%), Sud-Est şi Centru (51,8%, respectiv 50,2%).
La polul opus, cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la Internet, se află în regiunile Sud Muntenia (46,1%), Sud Vest Oltenia (47,1%) şi Nord-Est (48,3%). Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectare la reţeaua Internet.
În ceea ce priveşte conexiunile broadband fixe la Internet, în 2014 cele mai multe gospodării care au optat pentru acest segment provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,3%), Nord-Est (14,3%) şi Nord-Vest (13,4%). De asemenea, prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Bucureşti-Ilfov (20,1%), Nord-Vest şi Sud-Muntenia (16,3%, respectiv 16%).
În plus, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată Internetul a fost de 61,6%. Dintre utilizatorii curenţi 60% folosesc acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.
Totodată, dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 35-44 ani, peste jumătate (52,5%) au folosit Internetul zilnic sau aproape zilnic, comparativ cu 54,4% dintre femeile din aceeaşi grupă de vârstă. La grupa de vârstă 55-64 ani, situaţia se inversează, diferenţa dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte utilizarea Internetului zilnic sau aproape zilnic fiind de 6 puncte procentuale (35% la femei, iar la bărbaţi 41%).
În funcţie de regiunile de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat Internetul a fost de 80,7% în Bucureşti-Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Vest şi Nord-Est cu 70,4%, respectiv 62,6%, iar celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 60%.
În acest an, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit cel puţin o dată un calculator a fost de 63,2%. În acest context, pe medii de rezidenţă, frecvenţa utilizării calculatoarelor este clar diferită, în mediul urban numărul persoanelor care folosesc calculatorul depăşindu-l de două ori pe cel al utilizatorilor din rural.
Din categoria persoanelor de 16-74 ani care trăiesc în mediul rural, mai mult de jumătate nu au folosit niciodată calculatorul, iar în cazul persoanelor tinere, cu vârste cuprinse între 16 şi 34 ani, care trăiesc în localităţi rurale, ponderea celor care nu utilizează calculatorul este de 22,7%.
Pe regiuni de dezvoltare. proporţii relativ reduse ale utilizatorilor de calculatoare se înregistrează între persoanele de 16 – 74 ani din regiunile: Nord-Est (63,3%), Centru (61,7%), Sud-Est (60,2%), Nord-Vest (59,0%), Sud-Vest Oltenia (56,8%) şi Sud-Muntenia (54,2%), iar proporţiile cele mai ridicate în regiunile Bucureşti-Ilfov (81,3%) şi Vest (73,5%)
Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor, 65,3% faţă de 61,1%.
Sursa datelor INS o constituie Cercetarea statistică privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării (TIC) care se realizează anual, în conformitate cu Regulamentele Consiliului European şi Parlamentului European privind statisticile comunitare referitoare la societatea informaţională.
Ancheta se adresează gospodăriilor urbane şi rurale, din toate judeţele ţării şi din Municipiul Bucureşti, existente în locuinţele cuprinse în eşantion, respectiv membrilor gospodăriilor în vârstă de 16-74 ani. Perioada de colectare a informaţiilor a fost luna aprilie 2014.
