Totodată, Curtea constată că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. „Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate”, se arată în motivare.
Scopul pensiei, mai spun judecătorii, este de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor ce au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.) Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale.
Mai mult, potrivit CCR, pensia este o formă de prestaţie de asigurări sociale plătită lunar.
„Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.19/2000, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile
legii menţionate, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Acesta se organizează şi funcţionează, printre altele şi pe principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite [art.2 lit.e) din Legea nr.19/2000]. Aceasta înseamnă că pensia, ca prestaţie din partea sistemului public de pensii, intră sub incidenţa principiului contributivităţii”, se arată în motivarea CCR, prin care a admis excepţia instanţei supreme şi a declarat neconstituţională legea de tăiere a pensiilor cu 15%.
Totodată, spun judecătorii CCR, Constituţia României prevede, în mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la pensie, ca drept fundamental. Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie şi de Protocoalele sale adiţionale.
În aceste condiţii, devine aplicabil art.60 din Convenţie, potrivit căruia „nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu va fi interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricărei părţi contractante sau oricărei alte convenţii la care această parte contractantă este parte”, notează CCR în motivarea prin care a admis contestaţia ÎCCJ, referitoare la pensii.
Curtea mai arată că art.9 din legea de tăiere a pensiilor nu este corect scris, pentru că se înţelege că diminuarea pensiilor ar fi făcută până la 31 decembrie 2010, însă punctul de pensie este tăiat definitiv, ceea ce face ca cei pensionaţi şi cei care urmează să fie pensionaţi să primească sume diferite pentru aceeaşi contribuţie.
„Altfel, s-ar crea o diferenţă de tratament nepermisă între pensiile aflate în plată şi cele ce vor fi stabilite sau acordate. Mai mult, proporţional, valoarea punctului de pensie în ipoteza art.9 alin.(1) din lege ar fi mai mică decât cea reglementată de art.9 alin.(2) din lege, ceea ce este, de asemenea, inadmisibil”, notează judecătorii CCR.
Totodată, Curtea constată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării, chiar şi temporare, a cuantumului pensiei, dreptul constituţional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare a bugetului respectiv de către stat. De asemenea, CCR observă şi unele considerente de principiu referitoare la dreptul la pensie în jurisprudenţa altor curţi constituţionale.
Cu privire la prestaţiile sociale ale căror cuantum a fost diminuat, Curtea susţine că acestea pot fi diminuate, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie.
Judecătorul Iulia Motoc, numit de Senat, la propunerea PDL şi UNPR a făcut o opinie separată acestei decizii.
CCR a decis, pe 25 iunie, cu majoritate de voturi, că articolul care prevede reducerea tuturor pensiilor cu 15% este neconstituţional.
