El a salutat, de asemenea, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află „în spatele deciziilor care au fost luate”, după declaraţiile de miercuri ale viitorului preşedinte al institutului monetar, italianul Mario Draghi, scrie MEDIAFAX.
Datoria Greciei va fi redusă cu 100 de miliarde de euro
Datoria greacă va fi redusă cu 100 de miliarde de euro graţie renunţării de către bănci la aproximativ 50 la sută din creanţele lor, a anunţat joi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă.
Efortul băncilor „reprezintă 100 de miliarde de euro”, a declarat Sarkozy la încheierea summitului european care a durat zece ore şi a condus la un vast acord global pentru rezolvarea crizei datoriilor, scrie MEDIAFAX.
„Creditorii privaţi vor face un efort voluntar de 50 la sută”, ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat preşedintele francez.
Acelaşi efort va fi cerut băncilor greceşti dar şi altor bănci, a precizat el. „Am prevăzut că toate băncile vor fi tratate în aceleaşi condiţii”.
Cancelarul german Angela „Merkel şi cu mine am discutat cu reprezentanţii bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17” membri ai zonei euro. „Ei înşişi au reflectat şi au fost de acord”, a declarat Sarkozy.
Valoarea „pierderii” băncilor era ultimul mare punct de blocaj în negocierile pentru finalizarea unui plan de răspuns al zonei euro la riscul de propagare a crizei datoriilor.
Acordul final include consolidarea Fondului de salvare financiară (FESF) şi un program de recapitalizare a băncilor pentru a le permite acestora să îşi amortizeze pierderile din datoria greacă.
Acord pentru recapitalizarea băncilor
Liderii europeni, reuniţi într-un summit la Bruxelles, au ajuns miercuri seară la un acord asupra recapitalizării băncilor, a anunţat premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.
„Am căzut de acord asupra recapitalizării băncilor, care trebuie să fie unul dintre obiectivele noastre principale”, a precizat Tusk în cadrul unei conferinţe de presă la sfârşitul summitului şefilor de stat şi de guvern din UE. El a confirmat informaţiile vehiculate în ultimele zile în presă, conform cărora, în cadrul procesului de recapitalizare, fondurile proprii de bază ar urma să ajungă la 9%.
Donald Tusk a mai subliniat importanţa întâlnirii tuturor liderilor din UE pentru a discuta asupra unor chestiuni care, deşi privesc aparent criza din zona euro, au urmări asupra întregii Uniuni.
„Orice acţiune luată pentru a întări integrarea Eurogrupului nu ar trebui să submineze Uniunea Europeană în ansamblul ei”, a mai declarat premierul polonez.
Ţările din zona euro vor adopta „reguli de aur” bugetare până la sfârşitul anului 2012
Printre măsurile prevăzute pentru consolidarea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare figurează „adoptarea, în fiecare stat, a unor reguli privind un buget echilibrat, care să transpună Pactul de stabilitate şi creştere în legislaţie, de preferinţă la nivel constituţional sau echivalent, până la sfârşitul anului 2012”, afirmă textul adoptat la încheierea summitului de la Bruxelles.
Franţa şi Germania preconizau, la jumătatea lunii august, ca toate ţările din zona euro să adopte o regulă care să impună, prin Constituţie, limite ale datoriilor şi deficitului. Germania dispune de un astfel de proiect încă din 2009.
„Regula de aur” bugetară este unul dintre principalele argumente utilizate de statele din zona euro pentru a dovedi pieţelor hotărârea de a lua măsuri împotriva deficitelor şi de a reduce gradul de îndatorare.
Spania a adoptat o astfel de reglementare în septembrie, dar încercările Franţei în această direcţie au fost blocate de opoziţie, care consideră că o astfel de măsură reprezintă „o capcană politică”. În Italia, Guvernul a aprobat în septembrie un proiect de includere a „regulii de aur” în legislaţie, însă acesta mai trebuie adoptat şi de Parlament, într-un proces de durată.
În afara zonei euro, Elveţia dispune de o astfel de reglmentare, în timp ce Marea Britanie a aplicat principiul între 1997 şi 2007.
Unele bănci din Grecia ar putea fi naţionalizate temporar
Acordul prin care creditorii privaţi ai Atenei îşi vor asuma pierderi de 50% din obligaţiile pe care le deţin înseamnă că povara datoriei Greciei va fi sustenabilă, a afirmat joi premierul elen George Papandreou, după summitul liderilor zonei euro de la Bruxelles, transmite Reuters.
Grecia nu va mai înregistra, începând de anul viitor, deficit bugetar primar dar unele din băncile elene s-ar putea confrunta cu o naţionalizare temporară ca rezultat al acordului privind reducerea datoriei Greciei, a avertizat Papandreou.
‘Datoria este absolut sustenabilă acum. Să sperăm că se ivesc zorile unor zile mai bune, pentru Grecia şi pentru Europa … Grecia îşi poate gestiona datoria, odată şi pentru totdeauna’, a afirmat oficialul elen.
Din acordul de 130 miliarde de euro, Grecia va obţine 30 miliarde de euro direct de la alte guverne, ca garanţii pentru băncile care iau parte la reducerea voluntară de 100 miliarde de euro a datoriei pe care o deţin.
Papandreou estimează că acordul, care va fi implementat printr-un schimb de obligaţiuni, va fi realizat până la sfârşitul anului.
Acordul reduce datoria Greciei cu 50 de puncte procentuale din PIB, faţă de doar 12% conform precedentului acordat încheiat în iulie de liderii UE, a precizat premierul elen. Acesta a adăugat că dacă Grecia va adopta suficient de repede reformele, va putea chiar reveni pe pieţe mai devreme de 2021, aşa cum estimează în prezent FMI.
Acordul prin care creditorii privaţi ai Atenei îşi vor asuma pierderi de 50% din obligaţiile pe care le deţin este aşteptat să ducă la pierderi semnificative pentru băncile elene şi fondurile de pensii de stat, care deţin obligaţiuni guvernamentale elene de până la aproximativ 100 miliarde de euro. Guvernul de la Atena va întregi capitalul fondurilor de pensii dar băncile s-ar putea confrunta cu o naţionalizare temporară, a avertizat Papandreou.
‘Este foarte probabil ca o mare parte din acţiunile băncilor să ajungă în proprietatea statului’, a explicat premierul elen, dând asigurări că aceste participaţii vor fi revândute investitorilor privaţi după restructurarea băncilor.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România – National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
Premierul grec: Pentru Grecia începe o nouă eră după acordul de la Bruxelles
Premierul grec, Giorgios Papandreou, a declarat, joi, că pentru Grecia a început „o nouă eră”, după summitul european de la Bruxelles, în cursul căruia creditorii ţării au decis o reducere cu 100 de miliarde de euro a datoriilor.
„O nouă epocă, o nouă eră se deschide pentru Grecia”, a spus el, la încheierea summitului.
Papandreou a vorbit despre „un nou început” pentru ţara sa, posibil datorită reduceri
i datoriei elene decisă de liderii europeni după negocieri cu băncile, scrie MEDIAFAX.
FMI salută „progresele substanţiale” realizate la summitul european de la Bruxelles
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a salutat „progresele substanţiale” realizate la summitul european de la Bruxelles, felicitându-i pe liderii zonei euro pentru adoptarea unui „program care va răspunde crizei din regiune”, scrie MEDIAFAX.
„De acum, intenţionez să recomand consiliului de administraţie al FMI vărsarea următoarei tranşe de împrumut” pentru Grecia, a spus Lagarde, subliniind că aplicarea „reformelor economice acceptate” deja de autorităţile de la Atena rămâne esenţială.
Ea a adăugat că acordul încheiat între bănci şi UE, care prevede ca sectorul privat să renunţe la 50 la sută din creanţele elene pe care le deţine, „este de cea mai mare importanţă pentru îmbunătăţirea viabilităţii datoriei”.
Berlusconi a trimis o scrisoare liderilor europeni
Scrisoarea transmisă miercuri Uniunii Europene de premierul italian Silvio Berlusconi privind planul guvernului său de reducere a uriaşei datorii italiene ‘a făcut o bună impresie’, a declarat premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE.
Declaraţia lui Tusk a fost făcută la sfârşitul summitului şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, care a permis stabilirea unui acord privind recapitalizarea băncilor.
În cadrul primului summit, ‘Berlusconi şi Italia nu au fost un subiect al dezbaterilor’, a afirmat Tusk. Premierul polonez a explicat că preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy ‘ne-a informat în privinţa unei scrisori a lui Berlusconi care prezenta un plan de lucru detaliat al guvernului italian’, scrie Agerpres.
Scrisoarea ‘a făcut o bună impresie şi a fost bine primită’, a mai spus el.
Silvio Berlusconi a fost supus presiunii partenerilor săi europeni de a prezenta miercuri angajamente ferme pentru a reduce datoria colosală a Italiei de 1.900 de miliarde de euro (120% din PIB) pentru a oferi asigurări pieţelor.
Premierul italian a venit la summit cu un acord stabilit în ultimul moment pentru a ridica vârsta de pensionare la 67 de ani şi cu o scrisoare de 15 pagini adresată partenerilor săi europeni.
