Cum au construit francezii cel mai înalt pod rutier din lume în 3 ani, sau spaniolii o autostradă subterană, evident, nu ştim. Şi nu vrem să ştim. Dar vrem să construim un tronson de metrou de doar 9 kilometri cu aproape 900 de milioane de euro. O sută de milioane de euro pe kilometru, spune logica de bun simţ. Statul a investit 13 milioane de euro în construcţia unui pasaj subteran de 560 de metri. Până acum nimic în neregulă în aceste ecuaţii. Poate doar că sunt foarte scumpe. Scumpe pentru că implică, uneori, şi câţiva morţi, în urma accidentelor de muncă. Care, desigur, ar fi putut fi evitate.
De ce a costat obraznic de puţin cel mai înalt pod rutier din lume?
Francezii au construit în trei ani cel mai înalt pod rutier din lume, de aproape două ori mai înalt decât următorul din top-Europabrücke din Austria. Practic, recordurile proiectanţilor francezi nu se opresc aici. Viaductul are cei mai înalţi piloni de susţinere P2 şi P3 au 244,9 metri, respectiv 221, 05 metri înalţime, depăşind astfel tot un record francez, deţinut de viaductele Tulle şi Verrieres, şi este totodată cea mai înaltă construcţie de acest fel din lume.
Dar, raportat la logica românească de a “investi” foarte mulţi bani în construcţii tergiversate, a căror funcţionalitate e îndoielnică, recordul viaductului francez se referă în primul rând la eficienţă, în termeni de costuri şi timp. Viaductul Millau a fost construit în trei ani şi a costat circa 400 de milioane de euro.
Traversează Valea râului Tarn
Parte a autostrăzii A75 ce leagă Paris de Montpellier
Lungime totală: 2.460 metri
Data începerii construcţiei: 10 octombrie 2001
Data inaugurării viaductului: 14 decembrie 2004 (şi deschis traficului pe 16 decembrie 2004)
Durata construcţiei: trei ani.
Fără accidente de muncă
“Speranţa de viaţă” a viaductului: cel puţin 120 de ani
Cine a construit cel mai înalt pod rutier din lume?
Ministerul Lucrărilor Publice din Franţa a organizat o licitaţie publică câştigată de compania Eiffage, însă succesul cu care s-a finalizat acest proiect a fost rezultatul unei sinergii între părţile implicate, printre care se numără grupul Eiffage, compania Arcadis şi compania de arhitectură Foster+Partners. Toate cheltuielile necesare construcţiei viaductului au fost suportate de concesionar (consorţiul Eiffage).
Cum va recupera consorţiul investiţia?
Consorţiul Eiffage a finanţat construcţia viaductului în schimbul unui contract de concesiune, prin care companiei îi revine taxa rutieră de traversare a viaductului, colectată pe o perioadă de 75 de ani, până în 2080. Taxa rutieră pentru automobilele care traversează podul se ridică la 7.40 de euro în lunile iulie şi august, şi la 5.60 euro în restul anului.
Record inversat sau reversul medaliei, în stil românesc
Podul rutier Millau Pasajul Băneasa
Costuri: 400 milioane de euro Costuri: 13 milioane de euro
Durata construcţiei: 3 ani Durata construcţiei: 2 ani
Finanţator: grupul Eiffage Finanţator: Ministerul Transporturilor
Lungime: 2.460 metri Lungime: 560 de metri
Pasajul Băneasa se află în sectorul 1 al Capitalei, la intersecţia Bulevardului Aerogarii cu Bulevardul Ion Ionescu de la Brad. Construcţia pasajului a început în februarie 2007 şi a fost întreruptă în luna decembrie a aceluiaşi an. Proiectul a fost redemarat în aprilie 2009. Pasajul Băneasa constă în câte două benzi pe fiecare sens de mers şi are o lungime de 560 de metri. Costurile totale de construcţie a pasajului se ridică la 13 milioane de euro, cu mai bine de 50% faţă de costurile prevăzute iniţial.
Cronica unui eşec anunţat..de două ori
Radu Berceanu a declarat în februarie 2007 că dacă se va începe construcţia pasajului în martie 2007, lucrările vor fi finalizate în luna decembrie a aceluiaşi an. Următoarea dată promisă de autorităţi pentru finalizarea lucrărilor la pasaj a fost iulie 2008. Niciuna dintre ele onorate, însă.
Pasajul Băneasa, o construcţie scumpă, cu “sacrificii” umane evitabile
Constructorul pasajului subteran Băneasa este compania portugheză Lena. Ministerul Transporturilor a hotărât ca proiectul pasajului subteran să fie alocat companiei portugheze, fără licitaţie. Mai departe, compania a subcontractat proiectul firmei româneşti Marconstruct. La pasajul subteran Băneasa s-a lucrat în două schimburi, cu câte 75 de muncitori per schimb.
Bilanţul morţilor la construcţia pasajului: trei muncitori.
Trei dintre muncitorii care lucrau la construcţia pasajului Băneasa au fost implicaţi într-un accident de muncă pe 22 mai 2009 şi nu am mai putut fi salvaţi.
Şi comparaţiile pot continua…
Spaniolii au construit un tunel subteran care traversează Madridul cu circa 4 mld. euro.
Soluţia madrilenilor pentru a decongestiona traficul din capitala Spaniei a fost construirea unei autostrăzi subterane. Proiectul se numeşte M30, a costat până acum 3.9 miliarde de euro, şi construcţia sa a început în septembrie 2004. S-au construit în medie 20 de metri pe zi, performanţa maximă săptămânală ajungând la 188 de metri. Tronsonul subteran care traversează centrul Madridului are o lungime de 3.650 de metri şi a fost finalizat în 2007. Aceasta e doar o parte din amploarea proiectului M30, care se vrea finalizat în 2012.
Românii vor să construiască doar un tronson de metrou (Drumul Taberei-Universitate) cu circa 880 de milioane de euro.
Proiectul de construcţie a liniei de metrou Drumul Taberei-Universitate, a magistralei V va costa 883 milioane de euro, din care 395 de milioane sunt fonduri asigurate de Banca Europeană de Investiţii. Restul de bani vor fi asiguraţi de la bugetul de stat. Tronsonul Drumul Taberei-Universitate va avea o lungime de 9.05 km.
Citeşte şi Pasajul subteran Băneasa a fost deschis circulaţiei
Pentru a fi mai aproape de tine, MONEY.ro a eliminat obligativitatea înregistrării pe site pentru comentarii. Acum îţi poţi exprima opiniile pe portalul MONEY.ro mult mai uşor. Comentează şi tu!
