Studiul arată că există probleme pe scară largă privind modul în care băncile îşi informează şi îşi consiliază clienţii. Mai mult de 70% dintre băncile din România incluse în studiu au trebuit să ofere informaţii suplimentare sau să clarifice informaţiile pe care le ofereau pe site-urile lor.
Studiul arată că România se află la mijlocul unui clasament referitor la costurile aferente unui cont bancar, în Uniunea Europeană. Astfel, preţul mediu anual plătit de un client român este de 83 de euro. Italia ocupă primul loc, având un preţ mediu anual de 253 de euro, iar Bulgaria – ultima poziţie, cu o medie de 27 de euro. Dacă ne referim la utilizatorii activi de conturi curente, costul mediu se apropie de 150 de euro în România. Italia se află tot în topul clasamentului, cu peste 400 de euro, iar Bulgaria ocupă ultima poziţie, cu aproximativ 50 de euro.
Un sondaj Eurobarometru din 2008 arăta că, în România, 33% dintre consumatori întâmpină dificultăţi în compararea ofertelor bancare pentru conturi curente. Doar 10% dintre consumatori şi-au schimbat în ultimii doi ani banca unde aveau conturile curente, deşi 33% dintre aceştia menţionau că au găsit oferte mai ieftine.
Franţa, Italia şi Spania au rezultate slabe în ceea ce priveşte transparenţa şi sunt printre ţările cu cele mai scumpe conturi bancare. “Băncile de detaliu îi dezamăgesc pe consumatori. Există dovezi extinse de violare a principiilor de bază ale relaţiei cu consumatorii, problemele mergând de la preţuri complexe până la taxe ascunse şi informaţii neclare şi incomplete”, a spus comisarul european pentru Protecţia Consumatorilor, Meglena Kuneva.
Raportul concluzionează că grila de preţuri pentru conturile curente este “foarte opacă, iar clienţilor le este aproape imposibil să afle cât plătesc şi să compare diferite oferte”. Pentru 66% dintre băncile cuprinse în studiu, tarifele bancare erau atât de neclare încât cei care au realizat raportul au trebuit să ceară explicaţii de la instituţiile bancare pentru a afla costurile reale ale unui cont.
Alte probleme specifice se referă la informaţii care, în multe cazuri, sunt greu de înţeles, la tarife bancare opace, probleme de consiliere şi niveluri scăzute de schimbare a furnizorului. De asemenea, raportul Comisiei arată că România are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a diferitelor tipuri de servicii bancare de plată.
Potrivit studiului, românii sunt reticenţi în ceea ce priveşte plăţile cu cardul şi tranzacţiile bancare la comercianţi. Singurul stat din Uniunea Europeană cu o utilizare mai redusă este Bulgaria. Tranzacţiile la ghişeu şi la bancomat rămân formele de plată bancară cel mai des utilizate, urmate de depunerile de numerar. Aceste tipuri de servicii, în care se folosesc bani gheaţă, însumează 90% din tranzacţiile bancare efectuate în România.
Datele Băncii Naţionale a României arată că existau 11,37 milioane de carduri active în iunie 2009, iar numărul total de ATM-uri (Automated Teller Machine) era de 9.553 de unităţi. De asemenea, în România existau 98.879 de POS-uri (point of sales) în iunie, iar numărul de tranzacţii cu carduri de debit se ridica la 14,74 milioane.
Serviciile bancare la distanţă (prin internet sau telefon) sunt, de asemenea, rar utilizate de români, mai arată raportul Comisiei. În primele şase luni ale acestui an fuseseră înregistrate 570.000 de tranzacţii online, în creştere cu 68% faţă de 2008, arată datele publicate de RomCard.
