Potrivit memorandumului de înţelegere, România s-a angajat în faţa FMI ca scăderea activelor străine nete să fie plafonată, iar deficitul să se încadreze în anumite ţinte. Potrivit datelor preliminare ale Ministerului de Finanţe, se pare că ţinta pentru sfârşitul primului semestru nu a fost depăşită.
Deficitul bugetar al României a fost de 14,4 miliarde de lei în la sfârşitul lui iunie, cu circa 100 de milioane sub limita superioară convenită cu FMI, adică echivalentul a 2,73% din PIB.
Fondul Monetar Internaţional a cerut României o inflaţie de 6,4% pe an, garanţii guvernamentale de până la 6 miliarde de lei, fără noi arierate, dar şi acordul parlamentului în privinţa unor măsuri fiscale de ajustare a deficitului bugetar cu 1,1% din PIB.
În septembrie, Fondul Monetar Internaţional ar putea vira Bancii Naţionale a României 1,9 miliarde de euro, a doua tranşă din acordul stand-by, însă doar dacă o serie de condiţii au fost îndeplinite.
Una dintre condiţiile specifice pentru acordarea celei de-a doua tranşe este aprobarea în Parlament a unui set de măsuri fiscale, cu impact de 1,1% din PIB-ul României. Aceste măsuri ar fi trebuit aprobate până la prima evaluare a acordului stand-by.
Până acum, guvernul a majorat unele accize şi a introdus impozitul minim, însă efctul acestor măsuri nu poate fi cuantificat şi rămâne de văzut care va fi verdictul Fondului în acest caz. O altă componentă a ar fi inflaţia anuală, care a fost de 5,86% în iunie, uşor sub ţinta de 6,4% estimată în memorandumul cu FMI. De asemenea, Fondul a cerut Guvernului să nu acumuleze noi arierate.
O altă condiţie priveşte garanţiile guvernamentale noi, care nu trebuie să depăşească 6 miliarde de lei până la sfârşitul acestui an. Aproape trei sferturi din această sumă este folosită doar de programul „Prima Casă”.
