Marți, Europa a fost zguduită de vestea prăbușirii avionului Airbus A320 al companiei Germanwings, filiala low-cost a companiei germane Lufthansa. Aeronava a căzut în Alpii francezi și niciuna dintre cele 150 de persoane aflate la bord nu a supraviețuit. Acesta a fost primul accident al unei companii low-cost din Europa, ce ridică semne de întrebare legate de siguranța călătoriei cu companiile aeriene ieftine.
Afacerile cu transport aviatic low-cost sunt pe piață de câteva decenii și, conform cifrelor companiei de consultanță PricewaterhouseCooper’s, acestea dețin o cotă de 25% din business-ul aviatic la nivel mondial. Companiile de pe acest segment cunosc creșteri spectaculoase datorită prețurilor reduse practicate, ce atrag clienții. Însă, cum reușesc acest lucru?
Un preț final mai mic pentru biletul de avion este rezultatul mai multor tăieri de costuri, comparativ cu celelalte companii aeriene.
Una dintre soluțiile adoptate de afacerile low-cost este să aleagă anumite tipuri de aeronave și să utilizeze avioane folosite deja, care sunt mai ieftine. Aproape toți operatorii din această categorie cumpără sau închiriază aeronave second-hand și, atunci când le expiră durata de viață, le înlocuiesc cu alte avioane vechi, după cum notează site-ul specializat pe aviație ch-aviation.com.
În medie, flota unei companii aeriene low-cost are o vârstă cuprinsă între cinci și 15 ani. Însă, concret, avionul Germanwings care s-a prăbușit recent avea o vechime de 24 de ani.
O altă metodă de tăiere a prețului este operarea cu o singură clasă de confort, spre deosebire de zborurile companiilor de linie.
De asemenea, avioanele companiilor low-cost operează cu un set minim de echipament opțional, reducând astfel costurile cu achiziția și mentenanța.
În plus, în acest fel, aeronavele au o greutate mai mică și, în consecință, folosesc mai puțin combustibil pentru zbor.
Totodată, acest model de afaceri implică, de multe ori, și scaune fără buzunare care nu se lasă pe spate, pentru a reduce costurile cu curățarea și întreținerea. Alte aeronave nu au protecții pentru geamuri și nu au anumite facilități pentru pilot.
De foarte multe ori, pasagerii nu au nicio opțiune de divertisment în timpul zborului, deși uneori se oferă TV prin satelit sau ascultarea unor posturi de radio. În ultimii ani a devenit o practică răspândită instalarea de monitoare LCD în avion unde sunt prezentate reclame pe lângă informația clasică despre altitudine, temperatură și hartă.
Multe companii care oferă zboruri la prețuri mici nu oferă locuri clar stabilite, mizând pe faptul că pasagerii se vor îmbarca repede și eficient, petrecând astfel cât mai puțin timp la sol. Asta înseamnă, pe lângă costuri mai mici, și posibilitatea de a face mai multe curse într-o zi.
O altă modalitate de a reduce costurile ține de aeroporturile unde operează, fiind preferate aeroporturile mici, din localități mai îndepărtate de marile centre urbane, unde taxele sunt mai mici.
În plus, călătorii sunt obligați să plătească suplimentar pentru orice bagaj de cală în plus pe care îl are pe lângă un bagaj de mână. Pasagerii sunt taxați pentru orice serviciu suplimentar precum mâncare, îmbarcare prioritară sau alocarea scaunelor.
De regulă, angajații companiilor aeriene low-cost îndeplinesc mai multe sarcini. De exemplu, stewardesele, pe lângă jobul lor de bază, verifică biletele pasagerilor la intrare și fac curat în avion. Iar numărul angajaților este redus la minimum.
Iar biletele sunt vândute online, evitând call-centerele și agenții de vânzări.
