„Impactul va fi unul puternic negativ, din păcate, pentru că era nevoie de măsuri de ajustare fiscală în România. Inclusiv pe partea de pensii era nevoie de ajustare fiscală. Eu nu pot să comentez conţinutul juridic al acestor măsuri, însă din punct de vedere economic, măsurile erau necesare. Nu aş putea să comentez cuantumul, dar cu certitudine era nevoie şi de tăierea pensiilor. Cheltuielile cu pensiile reprezintă mai mult decât cheltuielile cu salariile”, consideră Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank România.
Şi Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica, susţine că decizia va avea un impact negativ la nivel macroeconomic. „Pe undeva, cred că este o decizie bună, pentru că se uită şi la echitatea socială. La nivel macro, însă, este un pas înapoi pentru că se schimbă multe lucruri. Practic, acele calcule care s-au făcut acum nu mai ţin şi vor trebui luate alte măsuri”, a explicat Lungu, care ia în calcul tăierea cheltuielilor cu bunurile sau reducerea investiţiilor.
În plus, Chidesciuc consideră că, dacă nu se va face o ajustare fiscală, echilibrarea situaţiei va fi făcută de forţele pieţei. „Ajustarea făcută de forţele pieţei înseamnă practic ceea ce s-a întâmplat în anul 2008, când piaţa a făcut ajustarea, înseamnă depreciere semnificativă a lelului, înseamnă inflaţie mare”, a explicat Chidesciuc.
În ceea ce priveşte impactul asupra acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Chidesciuc consideră că acesta era important pentru a implementa măsurile convenite.”Ne afectează foarte grav, pentru că nu banii erau importanţi, cel puţin în contextul actual, ci faptul că avem un acord cu Fondul şi, implicit, că astfel exista o garanţie că vor fi impementate reforme în România. Cine se gândeşte la bani greşeşte. Practic, importantă e garanţia implementării unor reforme”, a menţionat economistul ING Bank România.
La rândul său, Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, este de părere că decizia va avea un impact macroeconomic negativ.
„Momentan, aspectele negative ale acestei decizii a Curţii Constituţionale sunt legate de întarzierea implementării măsurilor de austeritate. Amânarea măsurilor de austeritate necesare ar putea duce la derapaje fiscale, caz în care, România ar putea rata ţinta agreată cu FMI pentru deficitul bugetar, de 6,8% din PIB. Acest lucru ar duce la o scădere a încrederii în capacitatea actualului guvern de a reduce deficitul bugetar al României la un nivel sustenabil pe termen lung şi la posibile blocaje/întârzieri ale tranşelor de la FMI”, a declarat Rozalia Pal.
Ea a adăugat că, dacă implementarea măsurilor de austeritate se amână mai mult, Guvernul ar putea lua în calcul măsuri alternative pentru a menţine deficitul bugetar în limitele agreate cu FMI, în principal majorări de taxe.
Chidesciuc consideră că majorarea taxelor devine un scenariu tot mai probabil .”În momentul de faţă, majorarea impozitelor devine foarte probabilă, din păcate. Aceasta va duce la o altă ajustare prin forţele pieţei pentru că dacă se majorează TVA-ul va creşte inflaţia”, a declarat analistul ING Bank România.
La rândul său, Laurian Lungu susţine că decizia de majorare a taxelor nu este tocmai indicată. „O creştere de taxe ar părea tentantă, dar cred că ar fi o decizie proastă. Eu aş mai aştepta un trimestru ca să văd mersul economiei. Dacă va fi prost şi în trimestrul al doilea şi evoluţia în trimestrul al treilea se va va arăta la fel de proastă, probabil că o creştere generală a taxelor s-ar putea să nu aibă cum să fie evitată”, a spus reprezentantul Macroanalitica.
El a adăugat că majorarea taxelor ar putea avea un impact negativ asupra reluării creşterii economice şi, din acest motiv, o astfel de soluţie ar trebui evitată pentru moment. „Ar trebui tăiate cheltuielile cu bunurile sau reduse investiţiile. Sunt soluţii proaste, dar decât să creşti taxele mai bine reduci puţin de la investiţii şi tai mai mult de la bunuri şi servicii”, a spus Lungu.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis vineri că articolul care prevedea reducerea tuturor pensiilor cu 15% este neconstituţional, la fel şi articolul care prevede recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, în schimb reducerea salariilor bugetarilor cu 25% este constituţională.
Guvernul ia în calcul creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 19% la 24%, ca urmare a deciziei CCR de vineri cu privire la legile austerităţii, excepţie urmând să facă TVA la alimente şi îmbrăcăminte, au declarat, pentru NewsIn, surse guvernamentale.
