După ce a făcut bilanțul anului 2009 în care a prezentat principalele măsuri luate care au afectat într-un fel sau altul sistemul bancar, Radu Ghețea a anunțat agenda ARB pentru 2010.
Temele majore pentru acest an sunt legea insolvenței, atât pentru persoanele juridice, cțt și pentru cele fizice, forma în care va fi aprobată directiva europeană a cu privire la comisioanele de rambursare anticipată a creditelor, relaxarea provizionării și regulamentele privind reevaluarea garanțiilor imobiliare.
În ceea ce privește legea insolvenței persoanelor juridice, Ghețea spune că este momentul ca aceasta să fie schimbată, pentru că se ajunge prea ușor în situația ca o companie mare să intre în insolvență pentru o datorie foarte mică.
„În acest moment, foarte ușor o persoană juridică poate intra în insolvență, pentru că un creditor la care are 30.000 de lei datorie poate cere insolvența, și să bage o afacere de milioane în faliment”, a declarat Ghețea.
Legea insolvenței persoanelor fizice este o problemă spinoasă pentru bancheri. De la apariția acestui proiect de lege, până la aprobarea acestuia tacit de către Senat, comunitatea bancară, prin vocea ARB, dar și prin intermediul multor directori de bănci, precum și BNR și-au exprimat îngrijorarea privind acest proiect de lege.
„Nu este momentul să fie introdusă o asemenea lege. Situația actuală a României nu este prielnică. Dacă se vrea introducerea acestei legi, trebuie să se țină cont și de părerea noastră”, spune președintele ARB.
Primul „semnal pozitiv” pentru bancheri este avizul negativ dat acestui proiect de lege de către una dintre comisiile Camerei Deputaților, după cum a dezvăluit acesta.
„La Senat a fost aprobat proiectul de lege, la Camera Deputaților avem un semnal pozitiv. Una dintre comisii a respins proiectul de lege. Spre să avem succes (…) Sistemul bancar românesc este un sistem solid și nu are nevoie de o factură atât de mare”, spune Ghețea, care propune și următorul scenariu:
În 2009, băncile au făcut un profit de sub 200 de milioane de euro, iar majorările de capital au totalizat 285 milioane de euro. Astfel, băncile au adus bani din afară pentru a se consolida.
Să spunem că legea va fi aprobată, iar un număr de persoane a căror credite reprezintă 10% din portofoliul de 23 miliarde de lei își declară insolvența. În acest caz, băncile vor trebui să provizioneze aproximativ 600 de milioane de euro.
Comparând valoarea profitul cu cifrele ce reprezintă costul cu provizioanele ar trebui să avem o dimensiune a efectelor de pe piața bancară a unei asemenea legi, crede Ghețea.
Un alt punct nevralgic al relației dintre bancheri și autorități este directiva europeană nr. 48, care printre altele prevede și eliminarea comisioanelor de rambursare anticipată.
Joi, premierul Emil Boc a anunțat că va aproba actul propus de ANPC prin care comisioanele de rambursare anticipată pentru creditele cu dobândă variabilă să fie eliminate. Polemicile dintre ARB și ANPC sunt legate, în special, de aplicarea retroactivă a acestei legi.
„ARB consideră că transpunerea în lege a directivei europene nr.48 trebuie făcută și este necesară, dar nu este nevoie de ca, în afară de ceea ce se menționează în directivă, să mai fie aplicate și retroactivitatea sau extinderea pe ipotecar”, spune Ghețea.
Referitor la această problemă, Steven van Groningen, președinte Raiffeisen și vicepreședinte ARB, spune că efectul eliminării acestui comision se va regăsi în costul mai mare al creditelor, din cauza faptului că va crește costul de lichiditate al băncii, ceea ce duce, în final, la un risc sistemic.
„Dacă banca va fi obligată să accepte rambursarea anticipată, costul creditelor va fi mai mare, mai puțini oameni vor avea acces la credite, fapt ce se va vedea în economia țării”, spune van Groningen.
Întrebat dacă ARB va ataca legea la Curtea Constituțională, în cazul în care acesta va fi aplicată retroactiv, Ghețea a răspuns că nu s-a mers atât de departe cu scenariile, dar că în acest caz BNR se va sesiza prima, pentru că s-ar încălca legea bancară.
