Scopul acestor acţiuni ale Hidroelectrica ar fi fost de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, încălcând astfel normele UE în domeniul ajutoarelor de stat.
Iniţierea unei investigaţii aprofundate de către CE permite părţilor terţe interesate să prezinte observaţii cu privire la măsurile respective, fără a anticipa concluziile finale ale investigaţiei.
‘Subvenţiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcţionare ale întreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurenţei tot atât de semnificativ ca şi cel provocat de subvenţiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piaţa internă’, a declarat vicepreşedintele CE resposnabil pentru concurenţă, Joaquin Almunia.
Concret, executivul comunitar doreşte să verifice dacă Hidroelectrica a subvenţionat indirect clienţii vânzându-le acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei, în condiţiile în care există indicii că statul român ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date.
În decembrie 2009 şi decembrie 2010, în urma licitaţiilor publice de pe piaţa angro de energie electrică a României, OPCOM, Hidroelectrica a încheiat două contracte bilaterale cu producătorul siderurgic ArcelorMittal, fiecare contract având ca obiect furnizarea a 1,75 TWh de energie electrică pe an, la preţuri care par să se situeze sub nivelul pieţei.
ALRO Slatina are în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru furnizarea a 3 TWh de energie electrică pe an la un preţ foarte apropiat de costul de producţie al Hidroelectrica, preţ care urmează a fi indexat anual pe baza cotaţiei aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME).
Contractele dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie electrică, unele contracte datând din 2004, precum şi contractele dintre Hidroelectrica şi doi producători industriali au fost încheiate la preţuri care par a fi sub nivelul preţului practicat pe piaţă.
Pe de altă parte, în contractele încheiate cu doi producători de energie termică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la preţuri care par a fi mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţă. Aşadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite în definitiv statului, toate aceste contracte par să fi fost, în mare măsură, în avantajul întreprinderilor selectate, în timp ce concurenţii au trebuit să plătească preţurile practicate pe piaţă.
O parte a contractelor au fost încheiate înainte de aderarea României la UE. Totuşi, pe baza dispoziţiilor speciale din anexa V la Tratatul de aderare a României, Comisia Europeană are competenţa de a investiga preţurile la energie electrică care au fost aplicate în baza acestor contracte.
