Altfel spus, chiar dacă restanțele au scăzut doar în bilanțuri, asta nu înseamnă automat că românii și-au crescut brusc capacitatea de a-și achita ratele lunare.
Raportul publicat ieri de Banca Naţională a României (BNR) arată că valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, se cifra, în luna iulie, la aproximativ 12,37 miliarde de lei, în scădere cu 2,44% față e iunie. Și mai mare este scăderea înregistrată în cazul restanţelor la creditele în valută, care s-au redus cu 10,37%, până la o valoare echivalentă cu 16,67 miliarde lei.
Conform datelor BNR, totalul creditelor în lei se ridica, în iulie, la 91,28 miliarde de lei (+0,86% faţă de iunie), în timp ce împrumuturile în valută se cifrau la puţin peste 124 miliarde lei (-2,2%).
Dacă privim aceste cifre în contextul mai multor informații din piețele financiare, atât internă, cât și externe, vom constata că această scădere a avut loc doar pe hârtie.
Marile bănci europene își curăță bilanțurile
Bloomberg anunța, marți, că marile bănci europene se pregătesc să scoată la vânzare active nedorite în valoare de sute de miliarde de dolari, acest val de tranzacţii urmând să fie benefic pentru economia europeană, dacă băncile vor elibera capital pentru creşterea creditării. Altfel spus, marile bănci europene intenționează să vândă pachete mari de credite neperformante, care în prezent le trag bilanțurile în jos.
Potrivit datelor calculate de Bloomberg, bănci precum Barclays Plc, UniCredit SpA şi Credit Suisse Group AG au închis unele afaceri, au transferat investiţiile şi creditele cu probleme în divizii speciale ce vor fi vândute, activele scoase la vânzare urcând cu 65% de la sfârșitul anului trecut, până la peste 1.720 miliarde dolari.
Analizele organismelor europene de reglementare au obligat băncile să admită că unele credite cu probleme nu vor mai fi rambursate. Vânzarea obligaţiunilor toxice şi a operaţiunilor cu performanţe slabe eliberează fonduri care pot fi utilizate de bănci pentru creşterea creditării, scrie Bloomberg. Firmele de private-equity şi alte fonduri sunt dispuse să plătească mai mult la licitaţiile de active imobiliare, a declarat Federico Montero, partener la firma Cushman & Wakefield Inc. Potrivit unui raport publicat luna trecută de Cushman & Wakefield, în prima jumătate a acestui an, băncile au vândut credite europene din sectorul imobiliar în valoare de 40,9 miliarde de euro, de peste şapte ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Ce se întâmplă în România?
În România, sectorul bancar a trecut prin luni în șir de creștere a nivelului restanțelor la credite, creștere care s-a temperat în ultimele luni și începuse să scadă ușor. Este greu de crezut că, deși țara a reintrat în recesiune și oamenii de afaceri afirmă că trec prin una dintre cele mai grele perioade, piața s-a mobilizat și a reușit să obțină o scădere a restanțelor la creditele în lei de 2,44% și la cele în valută de 10,37%, și asta într-o singură lună.
Analistul economic Bogdan Glăvan scrie pe blogul său, logec.ro, că, pentru bănci, anul acesta este diferit față de toți anii din 2008 încoace, datorită faptului că rata restanțelor la credite scade vertiginos. „În cazul creditelor în lei această îmbunătățire vine (1) din stabilizarea și mai apoi reducerea ușoară a valorii restanțelor, dar mai cu seamă din (2) reluarea creditării, care a crescut de la începutul anului cu aproximativ 7%”, explică acesta.
În ceea ce privește creditele în valută, Bogdan Glăvan afirmă că „volumul restanțelor scade foarte rapid, de la 20 mild. lei la începutul anului ajungând în luna iulie la 16,7 mld. lei, evoluție care însă se suprapune peste scăderea volumului total al creditului: de la 134 mld. lei în ianuarie, la 124 mld. lei în iulie. Rata restanțelor la creditele în valută este în prezent de 13%”. „Până una-alta, băncile par mai interesate să își facă curățenie în propria ogradă decât să găsească noi clienți. Nu e rău”, conchide economistul.
Astfel, scopul scăderii restanțelor la credite este curățenia în ograda băncilor, care poate fi numită și însănătoșirea sistemului bancar. Însă, chiar dacă bilanțurile contabile vor arăta mai bine, asta nu înseamnă că românii au mai mulți bani sau își permit mai ușor să-și plătească ratele la împrumuturi. Dimpotrivă, reintrarea în recesiune înseamnă automat o erodare a nivelului de trai al populației și o reducere a activității firmelor românești.
