Căderea guvernului reflectă lipsa de popularitate provocată de reducerea cheltuielilor bugetare. Măsurile de austeritate sunt necesare pentru a menţine linia de credit de la FMI şi UE.
De la căderea guvernului, leul s-a depreciat cu peste 2%, ajungând la un minim de 4,4610 pentru un euro, faţă de un minim record de 4,4012 în iunie 2010. Apoi leul s-a apreciat uşor, ajungând la 4,437 pentru un euro.
Luni, leul s-a depreciat faţă de euro, iar Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 4,3970 lei pentru moneda europeană, în creştere cu 2,23 bani (0,51%) comparativ cu vineri, când euro a fost cotat la 4,3747 lei. Astfel a fost înregistrat cel mai slab curs din istorie.
Analiştii susţin că Banca Naţională a României (BNR) se va abţine miercuri, la şedinţa de politică monetară, de la reducerea dobânzii de referinţă pentru a cincea şedinţă consecutiv, după ce leul s-a depreciat în ultimele zile.
BNR ‘nu întâmpină cu bucurie această depreciere a leului şi nu apreciază această volatilitate. Nu mă aştept să intervină pe piaţă curând’, a explicat Charles Robertson, economist şef la Renaissance Capital.
Murat Toprak, analist şef pentru pieţele emergente la HSBC, în Londra, a declarat că Banca Naţională a României va decide probabil asupra ratelor dobânzilor înainte de a interveni pe pieţele valutare vânzând simultan euro. În luna martie rezervele BNR se ridicau la aproximativ 52 miliarde de dolari.
Deprecierea monedei naţionale face serviciile şi bunurile mai ieftine şi sprijină exporturile. De asemenea poate favoriza instabilitatea pe pieţele financiare.
Neil Shearing, economist şef pentru pieţele emergente la Capital Economics în Londra, susţine că o reducere a ratei dobânzii este puţin probabilă ţinând cont de situaţia politică în România şi deprecierea leului.
România este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Economia ţării s-a contractat cu 6,6% în 2009, conform datelor Comisiei Europene.
România a fost obligată să recurgă în 2009 la un împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE şi a adoptat în schimb măsuri drastice de reducere a cheltuielilor, tăiere a salariilor din sectorul public cu 25% şi îngheţarea pensiilor, în 2010.
