În proiectul raportului, obţinut de MEDIAFAX şi care urmează să fie dezbătut şi aprobat miercuri de Comisia Europeană, CE face o serie de recomandări care vor rezuma reformele specifice de care este nevoie pentru a se menţine progresul înregistrat sub MCV.
Astfel, pentru responsabilitatea sistemului judiciar, Comisia invită România să ia următoarele măsuri:
– să convină asupra unei politici între CSM şi Guvern pentru a promova responsabilitatea şi integritatea în cadrul sistemului judiciar prin practici disciplinare convingătoare şi jurisprudenţă, cu repere clare pentru implementare. Să folosească implementarea noilor legi pentru responsabilitatea disciplinară şi promovarea în cadrul Înaltei Curţi pentru a da un exemplu întregului sistem judiciar în ansamblu
– să asigure o coordonare legală mai bună, instrumente disciplinare şi de management pentru a proteja reputaţia sistemului judiciar în cazurile grave de abateri, inclusiv deciziile cu privire la drepturile individuale, cum ar fi pensiile
– să consolideze capacitatea şi performanţa Inspecţiei Judiciare pentru a supraveghea responsabilitatea juridică prin urmărirea cazurilor individuale şi pentru a promova eficienţa juridică şi consecvenţa şi buna practică prin revizuiri periodice ale practicii la toate nivelurile sistemului judiciar
Pentru consecvenţa şi transparenţa procesului juridic, Comisia invită România să ia următoarele măsuri:
– să dezvolte o abordare cuprinzătoare pentru a pune în aplicare structurile, procedurile şi practicile necesare pentru a accelera unificarea practicii judiciare. Să facă din unificarea practicii judiciare o prioritate de management pentru preşedinţii de tribunale şi din consecvenţă un element important în cadrul sistemului de evaluare şi promovare a judecătorilor. Să asigure publicarea integrală, on-line şi actualizări continue ale motivărilor deciziilor judecătoreşti
– să reformeze în continuare Înalta Curte pentru a permite o concentrare mai puternică pe unificarea practicii judiciare
Pentru eficienţa acţiunii judiciare, Comisia invită România să ia următoarele măsuri:
– să stabilească şi să implementeze în sistemul de tribunale directive clare privind darea sentinţelor, managementul de caz şi luarea în considerare a probelor în procesele penale, cu o atenţie sporită acordată domeniilor în care au fost deja identificate deficienţe, cum ar fi procesele complexe ce implică infracţiuni economice şi achiziţiile publice
– să introducă reforme pentru a publica motivările curţii la scurt timp după pronunţarea deciziilor, să suspende termenul de prescripţie la începutul anchetei judiciare şi să amelioreze calitatea şi disponibilitatea expertizei curţii
– să continue măsurile luate la Înalta Curte pentru a accelera procesele de mare corupţie, să se asigure că împlinirea termenelor de prescripţie este evitată, să introducă măsuri similare în alte tribunale
– să continue îmbunătăţirea consecvenţei şi caracterului disuasiv al pedepselor aplicate în cazurile de mare corupţie în tribunalele din România
– să se asigure că rezultatele obţinute de Ministerul Public sunt continuate sub noua conducere.
Pentru integritate, Comisia invită România să ia următoarele măsuri:
– să asigure rezultate convingătoare în privinţa sancţiunilor prompte şi disuasive. Să eficientizeze examinarea judiciară a deciziilor Agenţiei Naţionale de Integitate (ANI) prin ameliorarea procedurilor judiciare şi a practicii prin revizuirea câmpului de acţiune legal al ANI, să accelereze deciziile finale şi să îmbunătăţească consecvenţa şi caracterul lor disuasiv
– să amelioreze cooperarea judiciară şi a altor autorităţi administrative cu ANI în scopul de a asigura schimburi eficiente de semnale şi informaţii operaţionale în toate cele trei domenii ale activităţii ANI. Cooperarea cu ANI ar trebui să fie o măsură de performanţă clară pentru conducerea altor autorităţi administrative
În lupta împotriva corupţiei, Comisia invită România să ia următoarele măsuri:
– să se asigure că rezultatele obţinute de DNA sunt continuate sub noua conducere
– să implementeze noua Strategie Naţională Anticorupţie aşa cum a fost elaborată şi să pună în funcţiune un sistem cuprinzător de monitorizare astfel încât toate agenţiile guvernamentale să fixeze ţinte şi să redacteze rapoarte anuale, într-un format comun şi comparabil, cu privire la prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a fraudei şi conflictului de interese. În acord cu Strategia, să stabilească norme procedurale clare şi cele mai bune practici pentru deciziile Parlamentului în scopul de a permite anchetarea, arestarea şi cercetarea parlamentarilor.
– să demonstreze rezultate în ceea ce priveşte acuzaţia de spălare de bani ca infracţiune de sine-stătătoare şi în ceea ce priveşte furnizarea unor rezultate convingătoare în recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni, prin consolidarea practicii judiciare şi aplicarea noii legi privind extinderea confiscării averilor ilicite
– să stabilească o coordonare clară şi un mecanism de monitorizare între poliţie, procuratură şi autorităţile de control administrativ, cu responsabilităţi specifice pentru a asigura eficienţa cooperării şi comunicării în privinţa corupţiei
– să îmbunătăţească rezultatele privind prevenirea şi sancţionarea corupţiei, fraudei şi conflictului de interese în achiziţiile publice din toate sectoarele activităţii guvernamentale. În acest context, România va trebui să furnizeze evidenţe corespunzătoare la recomandările făcute în urma examninării externe a sistemului de achiziţii publice desfăşurate la iniţiativa Comisiei.
