Mai mult, dezvoltarea reţelelor sociale în România, cum sunt Facebook, Hi5, LinkedIn, a platformelor de microblogging, cum ar fi Twitter, a platformelor de sharing de conţinut video, YouTube sau Trilulilu, dar şi extinderea jocurilor online au influenţat şi mai mult comportamentul utilizatorilor de internet, spun psihologii.
“Platformele Facebook şi altele de acest gen au un rol bun pentru a ne promova afacerile, cursurile, pentru a stabili un prim contact cu un altul. Pe termen lung însă, sunt destul de dăunătoare, la fel ca internetul în general; creează dependenţă şi compensează unele nevoi pe care persoanele nu şi le recunosc şi nu şi le satisfac. A vorbi cu 50 de persoane pe Facebook e ca şi cum ai vorbi cu adevărat cu un prieten în privat, direct, nemijlocit. Aceste platforme pot crea dependenţă”, declară pentru Business Standard Cristiana Alexandra Leviţchi, psihoterapeut şi psiholog clinician, menţionând că multe persoane din lumea modernă folosesc mecanismul de apărare al eului numit “socializare”. Socializarea, ca şi activismul compulsiv, arată că persoana fuge de sentimente şi gânduri dureroase, refuzând să şi le asume. Persoana care socializează compulsiv nu intră în relaţii de durată, ci în relaţii superficiale, aparente. Este “prietenă” cu toată lumea şi nu are limite şi graniţe clare, spun psihologii.
Comunicarea prin e-mail creşte nivelul de însingurare
De asemenea, deşi comunicarea prin e-mail a devenit vitală în zilele noastre şi are foarte multe avantaje, folosirea cu preponderenţă a e-mailului şi utilizarea tot mai puţin a discuţiei directe, între patru ochi, creşte nivelul de însingurare. “Deşi suntem prieteni cu o groază de lume pe Facebook, de fapt suntem singuri dacă nu socializăm faţă în faţă cu acele persoane şi nu împărtăşim cu ele din timpul nostru”, argumentează Cristiana Leviţchi.
Mai este o problemă a e-mailului: nu întotdeauna informaţiile care circulă prin acest canal de comunicare sunt reale. “Multe e-mailuri încep cu: «S-o ajutăm pe X; sau Cutare o să-ţi trimită bani dacă te închini de şapte ori» toate terminându-se cu: «trimite mai departe» şi cu o ameninţare verbală «dacă nu trimiţi, o să ai şapte ani de ghinion». Aceste e-mailuri se adresează părţii naive din noi care este uşor manipulată prin apelarea la frică – una dintre stările ancestrale ale noastre. Scopul acestora este de strângere de e-mailuri ale persoanelor care trimit mai departe în lanţ”, explică Leviţchi.
Pe de altă parte, mai spune psihologul, este nevoie să cunoaştem modul igienic de a trimite un e-mail. Acest argument este împărtăşit şi de producătorii de soluţii de securitate IT care spun că folosirea unui program antivirus trebuie dublat şi de o vigilenţă sporită din partea consumatorilor, atât când utilizează internetul, cât şi când accesează mailul, 85% din traficul pe mail fiind spam, iar 0,3% din totalul mesajelor conţinând ataşamente infectate cu programe periculoase.
“Categoric, orice computer ar trebui să aibă instalată o suită de securitate. Pe lângă aceasta, pentru folosirea în condiţii cât mai sigure a mailului, utilizatorii ar trebui să scaneze orice ataşament înainte de a fi deschis, să marcheze ca spam orice mesaj nesolicitat, să verifice expeditorul originar ori de câte ori primeşte un mail şi să ţină cont de faptul că majoritatea programelor periculoase se propagă fie prin folosirea de formate care par în regulă, cum sunt PDF-urile sau MP3-urile, fie prin accesarea unui link neverificat”, a declarat pentru Business Standard Teodor Cimpoeşu, managing director Kaspersky Lab România.
Companiile iau în vizor schimbările de comportament
Toate aceste noi schimbări în comportamentul utilizatorilor de internet sunt tot mai speculate de către companii pentru a-şi creşte veniturile. Potrivit specialiştilor, interesul companiilor se mută către reţelele sociale, odată cu mărirea influenţei pe care Twitter şi Facebook o au în mediul online. Domeniile legate de internet şi IT, cum sunt telecom, hardware, software şi e-commerce, au adoptat mai repede social media, mai spun specialiştii. Se observă însă că pe unele reţele sociale, anumite sectoare sunt mai active. “Pe Facebook vezi multe prezenţe din aşa-numita industrie a timpului liber (baruri, pub-uri, cluburi, restaurante etc.). Pe Twitter au o prezenţă consistentă magazinele online şi agenţiile de turism. Însă suntem departe de a generaliza la adresa unui domeniu, mai degrabă suntem la momentul în care anumite companii sunt motorul interacţiunii în reţelele sociale, care apoi servesc drept model altor companii”, precizează Cristian Manafu, senior consultant la agenţia de comunicare online Prodigy.
Folosirea acestor canale de către mediul de business este însă la început în România, oamenii de afaceri apreciind că este relativ devreme pentru a face estimări referitoare la efectele pe care le pot avea reţelele sociale pentru mediul de business. “Nu cred că ştiu cum vor lucra reţelele sociale pentru business în următorii câţiva ani, dar mai toţi oamenii de afaceri simt că ar putea deveni cel mai important lucru pentru relaţia cu consumatorii. Ca efect, toţi vor să fie acolo, prezenţi în online, eventual pe reţelele de nişă”, spune Marius Ghenea, unul dintre principalii investitori în domeniul online din România.
Câţi români utilizează reţelele de socializare
1. Hi5 – 3,5 milioane de conturi deschise (august 2009)
2. Facebook – 271.820 de conturi cu ţara de origine România (septembrie 2009)
3. LinkedIn – 149.956 utilizatori din Romani (septembrie 2009)
